Metoda „Phoenix” face ravagii în România. Schema complexă prin care statul este prejudiciat de aşa-zişi „oameni de afaceri”

  • Statul român pierde anual sute de milioane de lei de pe urma unor scheme de natură infracţională, puse la punct de câteva reţele care operează în domeniul securităţii private.
  • Deşi este vorba despre mai multe firme, sunt cam aceleaşi personaje care păgubesc Statul şi economia României.
  • Obiective de interes naţional şi companii care gestionează proiecte sensibile ajung să fie „păzite” de formă. Iau astfel naştere vulnerabilităţi care culminează cu creşterea insecurităţii publice.
  • Caracatiţa reţelei de (in)securitate privată are ramificaţii politice.
38912 afișări
Imaginea articolului Metoda „Phoenix” face ravagii în România. Schema complexă prin care statul este prejudiciat de aşa-zişi „oameni de afaceri”

Metoda „Phoenix” face ravagii în România. Schema complexă prin care statul este prejudiciat de aşa-zişi „oameni de afaceri”

De ani de zile, Statul român este prejudiciat la scară mare printr-o schema complexă de natură infracţională pusă la punct de o serie de aşa-zişi „oameni de afaceri” care operează în domeniul firmelor de pază.
 
Prejudiciile aduse anual bugetului de stat prin aceste mecanisme infracţionale sunt de ordinul zecilor de milioane de euro. Asta înseamnă, de fapt, sute de milioane de euro acumulate în ultimul deceniu în circuite ale economiei subterane, cu tot ceea ce mai mişună prin canalele muncii la negru şi ale influenţelor politice care interferează cu afacerile. În curând, vom scoate la lumină amploarea acestui fenomen.
 
Economia neagră are pază şi protecţie
 
Surse din sectorul acesta de activitate, care au studiat metoda „Phoenix” de la apariţia sa până în prezent, trag concluzia că fenomenul nu s-ar putea manifesta pe o perioadă atât de îndelungată fără o protecţie de la cele mai înalte niveluri. 
 
Pe canale ilicite şi bine protejate de ochii lumii, se scurg bani nefiscalizaţi şi, evident, iau naştere circuite paralele de control şi decizie în care banii negri dictează direcţia în care merge piaţa şi, în cele din urmă, cine trebuie să supravieţuiască şi cine să dispară. Discutăm despre companii care au în spate personaje compromise prin abateri sistematice de la lege şi care – după toate indiciile – sunt nu doar toleraţi, ci şi protejaţi de oameni politici, direct sau prin interpuşi din organe de control.
 
Schema de fraudare, cunoscută în mediul specialiştilor sub numele de metoda „Phoenix”, este complexă şi exploatează atât carenţe legislative, cât şi imperfecţiuni ale felului în care Statul execută controlul şi aplicarea legii. Totul este însă posibil din cauza corupţiei şi a intereselor ascunse care leagă politicieni şi funcţionari publici.
 
Preţurile care ruinează Statul, licitaţiile şi concurenţa
 
Mai întâi, este vorba despre „aranjarea” sau exploatarea imperfecţiunilor legii în cazul unor licitaţii prin care autorităţi publice sau companii de stat încheie contracte cu firme de securitate privată. În astfel de situaţii, adjudecarea se face pe baza criteriului „cel mai mic preţ”, în ciuda evidenţei faptului că preţul respectiv nu poate acoperi în mod real costurile pentru prestarea serviciilor de securitate privată. Folosirea „preţului de ruinare” este o strategie deliberată a unei întreprinderi pentru a elimina concurenţii de pe piaţă. Oferirea de servicii la preţuri inferioare costurilor de producţie, deşi nerentabilă economic, este deseori folosită de firmele de securitate privată „abonate” la contractele cu Statul.
 
Pentru companiile care preferă să joace corect într-o economie de piaţă şi care se luptă cu „metodiştii Phoenix” de zeci de ani, este de neînţeles cum nici până la această oră nu s-a pus capăt unor practici care fac gaură la bugetul României, care afectează siguranţa cetăţenilor, care creează vulnerabilităţi în paza unor obiective economice sensibile şi care, în cele din urmă, aruncă o pată pe obrazul întregii categorii de firme şi de antreprenori din acest segment de activitate. Singura explicaţie – care rămâne încă ne-infirmată de acţiunile poliţiei şi ale politicienilor – este aceea că reţeaua de ilegalităţi este protejată de un lanţ complet de beneficiari cu ramificaţii în politică şi în poliţie.
 
Unii se sustrag de la obligaţii prin schimbarea identităţii
 
Odată câştigată licitaţia pentru servicii de securitate prin practicarea „preţului de ruinare”, pierderile şi datoriile încep să se acumuleze. Pentru a se sustrage de la plata datoriilor şi pentru a continua ulterior activitatea economică de natură infracţională printr-o nouă companie, asociaţii lichidează în mod deliberat firma care a câştigat contractul cu autoritatea publică. Banii intră în economia subterană, apoi ies din nou la suprafaţă prin companii cu altă identitate, dar cu aproape aceiaşi asociaţi.
 
Pentru noi toţi, prima consecinţă este că la bugetul ţării nu mai ajung taxele şi impozitele cuvenite de pe urma activităţii acestor „antreprenori”. Lichidate cu rea intenţie, companiile din sistemul „Phoenix” generează pagube şi terţilor creditori care sunt de bună credinţă. Pentru impactul sever pe care îl produce, metoda este considerată drept fraudă în Australia şi în Marea Britanie. La noi, încă mai aşteaptă să fie recunoscută şi tratată ca o problemă gravă de corupţie şi de siguranţă naţională, totodată. De ce?
 
Pe lângă bunăstarea românilor, este afectată şi piaţa serviciilor de securitate privată. Practici nocive, unele complet ilegale, altele la limita legalităţii, duc la pierderi masive de bani, pun în pericol unele dintre cele mai sensibile obiective economice de importanţă naţională şi compromit încrederea în companiile private.  
 
În mod cert, perturbările pe care aceştia le creează în piaţă poartă parfumul unor aşa-zise competenţe native de a se descurca în orice împrejurări şi de a demonstra, uneori în răspăr cu legea, că nu contează ceea ce scrie la literă, ci ceea ce se interpretează printre rânduri. Fără şcoală de management, dar cu „şcoala vieţii”, actorii principali din spatele fraudelor mizează încă pe slăbiciunile umane care fac posibilă arhitectura sistemului „Phoenix”.
 
Ce ramificaţii politice are caracatiţa din sectorul securităţii private?
 
Domeniul securităţii private are puţin peste 1.500 de firme. Aproape 90% dintre acestea, de-abia realizează un sfert din cifra de afaceri a sectorului. Sunt foarte multe firme care nu au o pondere semnificativă şi, prin urmare, nici nu pot să influenţeze piaţa. Sunt ţinute, mai degrabă, pe modul „supravieţuire”. 
 
Şocant, cam o treime din firmele de pază nu au declarat vreun angajat anul trecut, dar au raportat o cifră de afaceri de 77.000.000 lei. Adică, aproximativ 16 milioane de euro! Cum au reuşit acest miracol? Cum de nu au aflat alţii „reţeta” acestui succes? 
 
Altă chestiune: 335 de companii din sectorul securităţii private au declarat pierderi. Deşi numărul lor este în scădere, comparativ cu anii precedenţi, este problematic faptul că în această categorie – cu pierderi an de an – se înscriu cam aceleaşi firme şi oamenii din spatele lor. De ce se petrec aceste anomalii? 
 
Ne întrebăm, pe bună dreptate, cine are interes să perpetueze această situaţie? Cine şi de ce interferează cu bunul mers al pieţei extrem de specializate şi foarte sensibile pentru siguranţa cetăţenilor, a business-urilor şi – nu de puţine ori – a unor obiective speciale din economia naţională? Cine şi de ce acoperă aranjamentele şi pierderile extrem de mari de pe piaţă? Vom dezvolta temele în articole viitoare şi vom vedea până unde se ramifică legăturile „metodiştilor Phoenix” cu alte domenii.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici