Mugur Isărescu: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”. Puterea de cumpărare scade, creditarea populației stagnează

Mugur Isărescu a prezentat joi Raportul asupra inflației, ediția august 2026, într-un moment în care rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4% în iunie. Scăderea importantă a venit în mare parte pe fondul dispariției din comparația anuală a unor șocuri produse în vara anului trecut.

BNR se așteaptă ca procesul să continue în lunile următoare, dar a devenit mai prudentă în privința finalului de an.

„Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului”, a declarat Isărescu.

Banca centrală și-a modificat însă estimarea pentru luna decembrie.

„Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România”, a explicat guvernatorul.

Prognoza precedentă, prezentată în luna mai, indica o inflație de 5,5% la finalul lui 2026, după ce estimarea fusese deja revizuită semnificativ în sus ca urmare a crizei energetice.

Isărescu: Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a economiei

Dincolo de evoluția prețurilor, mesajul guvernatorului pentru economie a fost unul prudent.

„Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”, a declarat Isărescu.

BNR vede o cerere internă tot mai slabă, ceea ce reprezintă o problemă pentru economie, dar în același timp reduce presiunile asupra prețurilor.

„Consumul privat și-a accentuat scăderea pe fondul declinului puterii de cumpărare, al restrângerii apelului la creditare la nivelul populației și al unui nivel scăzut de încredere în rândul consumatorilor”, a explicat guvernatorul.

Cele mai recente date disponibile pentru PIB arată că economia a stagnat în primul trimestru față de ultimele trei luni din 2025, iar față de perioada similară a anului trecut PIB-ul a fost mai mic cu 1,1% pe seria ajustată sezonier și cu 1,2% pe seria brută.

Slăbirea consumului este, în schimb, „un factor pozitiv” din perspectiva inflației, potrivit lui Isărescu.

Creditele populației stagnează. Companiile se împrumută însă puternic

Guvernatorul a atras atenția și asupra diferenței tot mai mari dintre comportamentul populației și cel al companiilor.

Creditele acordate populației sunt în stagnare, atât în cazul împrumuturilor de consum, cât și în cazul celor pentru locuințe noi.

În schimb, situația este diferită în sectorul companiilor.

„La nivelul corporate, ați văzut că avem creșteri mari. 20%, chiar mai mult. Deci nu există o cădere generală a creditării”, a spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului, companiile au continuat să se împrumute inclusiv pentru că dobânzile, deși ridicate nominal, rămân reduse în termeni reali atunci când sunt raportate la inflație.

BNR a menținut la ședința din 10 august dobânda-cheie la 6,50% pe an, nivel valabil încă din august 2024.

Isărescu face din nou apel la absorbția fondurilor europene

Investițiile continuă să crească, dar într-un ritm mai redus, iar BNR consideră că fondurile europene sunt esențiale pentru capacitatea României de a reveni la o creștere economică mai solidă.

„Creșterea potențialului productiv al economiei depinde fundamental de intensificarea absorbției de fonduri europene. Și facem din nou apel pentru toate măsurile necesare ca atragerea fondurilor europene să continue la nivelul prevăzut”, a spus Isărescu.

Reducerea deficitului comercial este una dintre evoluțiile pozitive observate de BNR. Guvernatorul a explicat că aceasta a fost sprijinită de recolta bună din 2025, dar și de temperarea cererii interne.

Situația industriei rămâne însă dificilă.

„Nu avem o evoluție bună la exportul industriei. În general, producția industrială în România este pe partea negativă, în descreștere”, a spus Isărescu, care a pus evoluția și pe seama cererii reduse de pe principalele piețe europene de export.

BNR: Canicula a alimentat scumpirile la electricitate

Energia rămâne una dintre principalele surse de risc pentru inflație.

Isărescu a explicat că scumpirea materiilor prime energetice a dus la creșteri ale prețurilor altor combustibili, în timp ce cotațiile gazelor au crescut fără ca efectul să fie transferat integral către consumatori, deoarece măsurile de sprijin au fost menținute.

În România a apărut însă și un efect al vremii extreme.

„Avem un efect întârziat, canicula, care a alimentat scumpiri la electricitate”, a spus guvernatorul.

Seceta și temperaturile foarte ridicate au afectat producția de energie și au determinat BNR să își modifice prognoza pentru finalul anului.

La presiunile energetice se adaugă efectele conflictului din Golf. Isărescu a spus că acesta a perturbat prețurile mai multor materii prime, iar împreună cu problemele de pe piața microcipurilor a generat presiuni suplimentare asupra lanțurilor de producție.

BNR își construiește prognoza pe ipoteza unei normalizări treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, însă guvernatorul a avertizat că situația se poate modifica rapid.

„Ultimele luni ne-au arătat că aici, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”, a spus Isărescu.

Serviciile se scumpesc mai repede. Alimentele ajută la reducerea inflației

Inflația de bază CORE2 ajustat și-a întrerupt în trimestrul al doilea traiectoria descendentă. Evoluția era deja remarcată de BNR în ședința din iulie, când banca centrală arăta că indicatorul crescuse la 8,5% în mai, de la 8,2% în martie.

Presiunile vin în special din servicii și bunurile nealimentare.

„Avem creșteri mai mari la servicii și probabil că este o tendință care va urma”, a spus guvernatorul.

În schimb, componenta alimentară a avut o contribuție dezinflaționistă, pe fondul evoluției relativ favorabile a piețelor agroalimentare și al încetinirii creșterii costurilor cu forța de muncă în industria alimentară.

Datele INS pentru iulie confirmă diferența dintre componente: prețurile alimentelor au scăzut cu 0,29% față de iunie, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,98%, iar serviciile cu 1,01%. În ritm anual, serviciile erau cu 13,67% mai scumpe.

Isărescu, despre cursul leului: „Este mai flexibil, ceea ce cred că este bine”

Guvernatorul a vorbit și despre evoluția leului, după episoadele de depreciere din ultimele luni.

„Nu mai avem probleme deosebite după cele două deprecieri ale cursului. (…) Cursul este mai flexibil, ceea ce cred că este bine”, a declarat Isărescu.

El a comparat evoluția leului cu fluctuațiile mai ample înregistrate de forintul maghiar, coroana cehă sau zlotul polonez.

România continuă însă să plătească o primă de risc ridicată.

„Stăm în continuare cu prima de risc mai ridicată, ceea ce înseamnă și dobânzi de împrumut mai înalte pentru România”, a avertizat guvernatorul.

Când vede BNR inflația revenind la țintă

În ciuda revizuirii prognozei pentru decembrie, BNR menține scenariul unei dezinflații puternice.

„Tendința este de scădere în continuare și se intră în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul IV 2027”, a spus Isărescu.

Ținta BNR este de 2,5%, cu un interval de variație de ±1 punct procentual. Banca centrală anticipase deja că inflația va reveni în acest interval spre finalul anului 2027.

Scăderea puternică anticipată pentru următoarele luni va fi determinată în bună măsură de dispariția din calculul anual a efectelor majorării TVA și accizelor și a șocului provocat în 2025 de liberalizarea prețului energiei electrice.

Pentru BNR, însă, dezinflația va veni și cu un cost: cererea slabă, scăderea puterii de cumpărare și o economie care, după cum avertizează Isărescu, nu dă deocamdată semnele unei reveniri rapide.