Producătorii agricoli din România, îngrijorați de impactul acordului comercial UE – Mercosur. Nicu Vasile (LAPAR): „E o problemă, fără doar și poate”

Reprezentantul producătorilor agricoli arată în interviul acordat marți pentru Mediafax că acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur reprezintă o amenințare pentru agricultura românească și pentru România la nivel social, chiar dacă este prezentat oficial drept o oportunitate de extindere a schimburilor economice și de consolidare a relațiilor strategice.

În poziția sa oficială, susținută de date statistice, președintele LAPAR, Nicu Vasile, avertizează că România se numără printre marii perdanți ai acestui acord și susține că responsabilii ar trebui să aibă mai multe cunoștințe, o strategie și un studiu de impact înainte de o decizie finală privind adoptarea și implementarea acestui acord.

Ce înseamă Mercosur

Mercosur este piața comună sudică – un bloc comercial sud-american, similar Uniunii Europene, înființat în 1991, iar membrii săi sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur. Acest protocol este în curs de ratificare de către parlamentele țărilor Mercosur, potrivit dosarului realizat de Consiliul Uniunii Europene.

• Țările Mercosur formează împreună a 6-a economie ca mărime din lume, cu o populație totală de 270 de milioane de locuitori.
• UE este al doilea partener al Mercosur în comerțul cu bunuri, reprezentând aproape 17% din comerțul total al Mercosur în 2024. Mercosur este al zecelea partener ca mărime al UE în comerțul cu bunuri.
• În 2024, valoarea schimburilor comerciale ale UE cu Mercosur a fost de peste 111 miliarde EUR: Exporturile au ajuns la 55,2 miliarde EUR, iar importurile au ajuns la 56 miliarde EUR. Peste 80% din fluxul comercial a fost între UE și Brazilia.
• Între 2014 și 2024, comerțul cu bunuri UE-Mercosur a crescut cu peste 36%: importurile au crescut cu peste 50%, în timp ce exporturile au crescut cu 25%.

Care e poziția României

„Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe, într-o precizare de presă, marți seara.

• Potrivit MAE, negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European.
• „De asemenea, Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate” a arătat MAE.
• Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European, iar la nivel național aceasta este adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur.

„Politicile pe care le-au făcut guvernele postdecembriste sunt devastatoare”

Reporter: La nivelul LAPAR, conform analizelor dumneavoastră, care ar fi impactul implementării acordului Mercosur?

Nicu Vasile: Înainte de a vă spune concluzie că ar trebui să enunțăm datele problemei. E o problemă, fără doar și poate. Știți de ce? Noi suntem obișnuiți să spunem «E bine așa», dar nu justificăm de ce e bine și de ce e rău. Deci trebuie să facem o analiză. Suntem o țară capitalistă și atunci trebuie să discutăm pe tot ceea ce înseamnă analiză, analiză de piață, plusurile și minusurile unui acord, mai ales cum este cazul cu Mercosor și comunitatea europeană.

Noi suntem într-o alianță economică, comunitatea europeană, 27 de țări membre, dar aici am două tipuri de țări sau de plutoane să spunem că țări sau de plutoane: Plutonul țărilor fruntașe, puternic industrializate, și a celor mai slab dezvoltate, și aici sunt unele țări mult mai sta dezvoltate. În cazul României să zicem, dacă ne uităm la un clasament, vedem că România ocupă primul loc din coadă, ca să fim pozitivi, pe toate capitolele negative, pe inflație. Inclusiv noi ne to lăudăm și chiar câteodată te bufnește râsul când vezi demnitari – dar e adevărat demnitarii, dacă ei nu știu dacă au terminat facultate și pe unde au terminat, e greu să cunoască ei sectorul economic – se laudă că facem exporturi și balanța, dar să faci export cu materie primă nu denotă decât că ești o țară slab dezvoltată. Asta este clasificarea țărilor: cei care vând materie prima sunt țări slab dezvoltate.

Dar orice dezvoltare o faci pe baza agriculturii. România are o climă bună pentru dezvoltarea agriculturii, să ținem cont și aici că avem o climă temperat continentală caracterizată prin ani secetoși și prin ani favorabili e șase la patru, adică patru ani de secetă și șase favorabili, indiferent de ceea ce spune cine spune. Noi trebuie să avem toate datele astea pentru a găsi soluțiile optime.

Când mă refer la România, aceasta este o țară preponderentă agrară. Fără doar și poate. Dacă ne uităm în PIB-ul României, noi am cam ascuns influența agriculturii, dar trebuie să spunem că avem 46% din populația României care locuiește în mediul rural. Mai mult de 24-25% din populația României muncesc și trăiesc din agricultură, direct sau indirect. Avem cel mai mare număr de fermieri la nivel european: 33% din totalul fermierilor. Dar faptul că eu (România – n.r.) nu fac politici economice corecte – de ani de zile, eu nu arunc vina pe un guvern sau altul, eu zic de noi ca români, e vina tuturor într-o formă sau alta, într-o mai mică sau mai mare măsură. Iar valoarea produselor agroalimentare pe care le realizăm cu acești 33% din fermierii europeni români nu realizez decât 3,2% din valoarea produselor agricole la nivel european.

Apoi intervine o altă întrebare: De ce produsele românești autohtone  sunt mai scumpe decât produsele agricole din Polonia sau din alte țări. Culmea, dacă mă uit la un tabel privind utilizarea produselor fitosanitare, văd că fermierul român utilizează cele mai puține produse fitosanitare. Bun, înseamnă că am costuri de producție teoretic mai mici. Dar nu sunt mai mici. Eu discut aici de prețuri impuse de alte economii externe României. Deci discut de clienți captivi. E clar, încă o dată subliniez, politicile pe care le-au făcut guvernele postdecembriste sunt devastatoare.

„Producătorul român va intra în faliment din cauza prețurilor de producție foarte mari”

Reporter: Ați vorbit de politici naționale, să vorbim de Mercosur care vizează un acord european?

Nicu Vasile: La nivel european avem stocuri. Deci, la nivel european, țările puternic industrializate, că despre ele discutăm acuma, au stocuri de peste 370-368 de miliarde de euro. Sunt produse finite, multe industrii lucrează pe stocuri. Deci nu mai există debușeu pentru aceste produse. În toată goana aceasta de a lua piețele, să nu vină chinezii și toate celelalte lucruri. Dacă ne uităm mai bine, China își face cea mai mare fabrică de autoturisme în Brazilia, cea mai mare fabrică de autoturisme din lume. Prețurile vor fi mici și va fi destul de greu să concureze industria de mașini europeană cu ei, fără doar și poate.

Și atunci singura variantă este de a face acest schimb comercial. De fapt, e un sistem barter: dăm tehnologii înalte și luăm materii prime. Aici este problema României. Momentul în care dau un produs tehnologizat, acolo am profitabilități foarte mari. Tot lanțul de produs, discut de mașină, discut de industria sticlei, a cauciucului, metalurgică, cercetare. Bun, dar în momentul în care costurile de producție, de aceea v-am făcut o introduce pe ce înseamnă producția România – costurile de producție ale țărilor membre Mercosur înseamnă undeva sub 35% din costul meu de producție. Păi, din moment ce l-am dat într-un sistem, își permit să lase 2,3% din profitabilitatea pe autoturisme, vin produsele în procesare în țările vestice, că au industrie de procesare a materiilor prime, și vor duce la prețuri foarte mici la care eu nu pot să fac față.

Reporter: Deci vă referiți la o concurență prin prețurile foarte mici.

Nicu Vasile: E o concurență neloială. Deci produsele care vor fi procesate în țările vestice vor veni în România în cazul de față, iar producătorul român va intra în faliment din cauza prețurilor de producție foarte mari. Vedem aici de prețul curentului. (…) Sunt foarte multe lucruri care trebuie luate în considerare, lucrurile nu sunt atât de simple să spunem «Da, e bine sau e rău», să creăm aceste poziții antagonice în societate, trebuie să știm despre ce e vorba.

Reporter: Din discuțiile în spațiul public, vorbim de o pondere de cam 1,5% din întreaga piață a produselor procesate european care ar veni din zona Mercosur, ceea ce nu ar avea o influență atât de mare asupra pieței și prețurilor. Cum comentați?

Nicu Vasile: Este același lucru cum s-a întâmplat și cu Ucraina. Am făcut o situație în cadrul LAPAR pe cantitatea de floarea soarelui ajunsă în România, vedem că intrarea de floarea soarelui care vine pe relația Moldova este cam de trei ori cantitatea de floarea soarelui pe care o pot produce de colegii din Republică Moldova. Deci e clar că vine pe relație din Ucraina.

În cazul în care spuneți dumneavoastră cu țările Mercusor, da, discutăm aici de 1,5% din ce? Din PIB-ul pe care îl are Uniunea Europeană. Păi, acolo discutăm de 17 trilioane de euro, cam asta este PIB-ul comunității europene, nu? Păi, dacă vin cu toată marfa asta, normal că trebuie să am și piață de desfacere.

Reporter: Impactul asupra prețurilor fermierilor români va fi atât de mare?

Nicu Vasile: Vedeți? Noi aici trebuia să avem un studiu de impact economico-social. Cu cât impactează? Da, dar ca să am acest studiu de impact, trebuia să am o strategie sectorială națională- pe termen lung, mediu și scurt – și atunci știam să și negociez. Păi, haideți să ne uităm: Polonia a spus că nu-i de acord cu acest acord bilateral de liber schimb. Franța a spus că nu este de acord. Haideți să vedem ce înseamnă Franța.

Franța, ca suprafața agricolă, înseamnă 27 de milioane de hectare. Ei nu au decât 4% din totalul fermierilor la nivel european, decât 4%, în comparație cu România 33%. Deci impactul din punct de vedere social n-ar fi fost chiar atât de mare, mai ales că ei discută și de produse procesate.

În cazul Poloniei, aceasta discută de 14,7 milioane de hectare de teren, în comparație cu România, 12,7 milioane, și n-au decât 13% din totalul fermierilor la nivel european? Dar, culmea, că ei produc 7% din valoarea produselor agroalimentare. Noi producem 3,2%.

Dar eu am o mare problemă social. Deci în afara faptului că nu sunt nici profitabili – repet, am adus foarte mulți în agricultură, neavând lucrător, luându-i din șomaj și promițându-le foarte multe lucruri, și atunci nu am valoare, nu discută criterii de performanță, dar nici măcar acum nu discutăm partea socială.

Reporter. Un alt aspect pus în discuție de agricultori înțeleg că vizează calitatea și standardele de producție ale produselor din zona respectivă, care sunt mai indulgente, să zic așa, față de cele europene, ceea ce înseamnă că pe piață ar urma să vină produse neconforme și cu potențial, nu știu, nociv asupra consumatorilor?

Nicu Vasile: Acuma haideți să vedem puțin realiști. Nu există contingent de soie în lume să nu aibă cu organisme modificare genetic. Nu vrem să recunoaștem doar până acuma, dar dacă e să vorbim deschis și realist, este o constrângere economică la adresa fermierului din România prin această trasabilitate, prin norme de mediu, bio. Dacă e să analizăm din punct de vedere tehnic, o să vedem că acolo e o constrângere totală și că se contrazic enorm. Europa oricum are peste 170 de acorduri bilaterale de liber schimb. Acum intrăm în alte discuții.

Reporter: Deci nu considerați că ar urma ceva, nu știu, dramatic, catastrofal din punctul acesta de vedere al calității produselor?

Nicu Vasile: Nu. Chiar am făcut un studiu științific timp de șapte ani de zile pe soia modificată, dar cred că acum intrăm în alte discuții la nivel european și oamenii nici nu sunt pregătiți să înțeleagă lucrurile acestea.

„Noi trebuie să gândim într-o unitate, nu într-un antagonism de-ăsta total”

Reporter: OK, revenind la Mercosur: în perioada următoare, LAPAR, cu colegii și prin organizațiile europene luptă să schimbe ceva, care sunt demersurile dumneavoastră pentru a schimba o parte din acest acord sau pentru a împiedica cu totul acest acord să fie implementat?

Nicu Vasile: Cum trebuie luptat? Păi, din moment ce politicienii mei nici măcar nu înțeleg despre ce e vorba, nu stau să analizeze aceste cifre. LAPAR este o organizație profesională. Noi trebuie să discutăm, interesul e reciproc, al tuturor. Noi trebuie să gândim într-o unitate, nu într-un antagonism de-asta total.

Dar asta am uitat noi să spunem, că n-ar trebui să fie concurență între noi, între clase sociale, trebuie să fie o unitate de săvârșită și de a sta și de a discuta din punct de vedere al cifrelor, al impactului economic. Nimic mai mult. Iar Guvernul – sau clasa politică – are două mari capitole pe care trebuie să le îndeplinească: să aibă grijă ca filiera de produs, toți jucătorii pe această filieră de produs, pe toate filierele de produs, să nu dispară și să producă cât mai ieftin pentru a asigura nivelul de trai al populației? Păi, dacă din 2000 până în 2021, coșul zilnic a crescut de 258 de ori, asta înseamnă că a crescut nivelul de trei al populației în România?

Trebuie cât mai mult explicat populației și oamenilor. Văd analiștii economici care își dau cu presupusa, dar nu știu cifre. Deci ești a cincea mare putere agricolă a Europei și nu faci nimic altceva. Ce vreți să-mi spuneți? Că aveți construcții? Nu aveți decât construcții pe spații locative, cu prețurile extraordinare. Dacă noi nu producem plus valoare, în continuare cumpărăm numai pe credite? Uitați-vă ce înseamnă deficitul la nivel național: Opt miliarde de euro 2025 le-am adus pe importul de produse agroalimentare. O țară care poate asigura lejer peste siguranța alimentară a peste 70 de milioane de locuitori, astăzi, când suntem în țară undeva sub 14-15 milioane de locuitori, importăm produse alimentare de peste opt miliarde. E o mare problemă și o mare rușine da, chiar pentru noi toți, și pentru că clasa politică că nu reușesc să înțeleagă politici, decât politici speciale pentru voturi. Și atât.

Reporter: Ok, deci, în perioada următoare încercați să mai aveți discuții cu clasa politică pentru a-i face să înțeleagă?

Nicu Vasile: Trebuie să înțeleagă. Noi avem nevoie de diplomație și de oameni care reușesc să înțeleagă economic și să se gândească economic. Când văd analiști care spun «Trebuie să creștem consumul», te bufnește râsul. Noi trebuie să începem să investi, iar investițiile să aducă plus valoare. Consumul nu aduce niciun fel de plus-valoare. Crește nivelul de trai pe datorie? E o păcăleală și uitați-vă ce înseamnă îndatorarea României și nu poți să faci niciun fel de politică. De aceea tot spun: de a face criterii de performanță. Digitalizarea trebuie să înceapă de la Președinție, Guvern, premier – Guvern și ei trebuie să răspundă de această strategie de țară pe termen lung. Iar în ceea ce privește impactul economico-social, fiecare lege, fiecare decizie trebuie să fie urmărit îndeaproape de acest studiu de impact.