România își dă azi examenul ratingului. Fitch își anunță verdictul după căderea Guvernului și blocajele din PNRR. Riscul retrogradării la „junk”

Decizia Fitch este așteptată după închiderea piețelor și va arăta în ce măsură agenția consideră că progresele în reducerea deficitului bugetar pot compensa criza politică, încetinirea economiei și problemele apărute în adoptarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Fitch a confirmat în februarie ratingul României la „BBB-”, dar a menținut perspectiva negativă. „BBB-” este ultima treaptă din categoria „investment grade”, iar următorul nivel, „BB+”, este considerat speculativ. Agenția a arătat atunci că apartenența României la Uniunea Europeană, intrările de capital european și nivelul de dezvoltare comparativ cu alte state cu rating similar sunt puncte forte, compensate însă de deficitele bugetar și de cont curent ridicate, creșterea datoriei publice și polarizarea politică.

Criza politică a reaprins temerile privind ratingul

Evaluarea are loc la aproape trei luni după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. PSD s-a retras în aprilie din coaliția formată alături de PNL, USR și UDMR, iar ulterior a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului.

Moțiunea a fost adoptată pe 5 mai cu 281 de voturi, cu mult peste pragul de 233 necesar. Guvernul Bolojan a rămas de atunci în funcție, dar cu atribuții limitate, pentru administrarea treburilor curente.

Prima încercare a președintelui Nicușor Dan de a forma un nou cabinet a eșuat după ce Eugen Tomac, desemnat premier, și-a depus mandatul deoarece nu a reușit să obțină sprijinul partidelor parlamentare.

Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a primit însă numai 189 de voturi favorabile, față de cele minimum 233 necesare. Guvernul Veștea a fost susținut de PSD, dar nu și de propriul partid al premierului desemnat, PNL, în timp ce AUR a refuzat să participe la constituirea majorității.

Prin urmare, responsabilitatea pentru lipsa unui nou guvern nu aparține exclusiv PSD, însă social-democrații au avut un rol central în declanșarea crizei: au retras sprijinul pentru cabinetul Bolojan și au votat alături de AUR pentru demiterea acestuia, fără ca ulterior să poată fi constituită o nouă majoritate stabilă.

Fitch avertiza încă din 18 mai că prăbușirea Guvernului și deteriorarea contextului macroeconomic accentuează riscurile pentru programul de consolidare fiscală. Agenția aprecia atunci că impactul imediat asupra bugetului ar putea fi limitat, deoarece Executivul interimar poate continua aplicarea bugetului pe 2026, dar atrăgea atenția că vizibilitatea asupra politicilor fiscale din 2027 s-a redus considerabil.

Reformele PNRR, prinse în conflictul dintre PSD și Guvernul interimar

Criza politică s-a suprapus peste termenul-limită pentru finalizarea reformelor și investițiilor din PNRR. România trebuie să îndeplinească jaloanele asumate până la sfârșitul lunii august, iar întârzierile pot duce la suspendarea sau pierderea unor sume importante.

Una dintre cele mai dificile reforme este noua lege a salarizării personalului bugetar. Proiectul nu a fost adoptat în sesiunea extraordinară, după ce PSD și AUR au anunțat că nu susțin forma propusă, argumentând că aceasta poate produce scăderi de venituri pentru profesori, medici, militari și alte categorii de angajați ai statului. Social-democrații au cerut amendamente negociate cu sindicatele.

Blocajul a continuat și în cazul legii integrității. Proiectul a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților cu 222 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și 59 de abțineri, dar a fost respins joi în Senat, unde a primit doar 55 de voturi favorabile.

Votul a fost precedat de un nou conflict între partide, după ce PSD a introdus un amendament referitor la încetarea mandatelor persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. PNL a anunțat că nu mai susține proiectul în forma modificată, iar legea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Proiectul ar urma să fie redepus și dezbătut într-o nouă sesiune extraordinară.

Separat, PSD a depus plângeri prealabile și a cerut în instanță suspendarea a 12 hotărâri adoptate de Guvernul interimar, susținând că Executivul demis și-ar fi depășit atribuțiile constituționale.

Guvernul respinge acuzațiile și susține că hotărârile au primit avizele juridice necesare. Potrivit Executivului, printre actele contestate se află trei hotărâri legate de jaloane PNRR, inclusiv Strategia națională pentru conservarea biodiversității. Guvernul a avertizat că suspendarea acestora ar putea genera penalități care, cumulat, s-ar apropia de un miliard de euro. Aceasta este însă evaluarea prezentată de Executiv, iar legalitatea actelor urmează să fie stabilită de instanță.

Fitch vede fondurile europene drept esențiale pentru economie

În analiza publicată după căderea Guvernului, Fitch a arătat că întârzierile în îndeplinirea jaloanelor pot pune în pericol plățile europene. Agenția estima că România mai putea accesa în 2026 aproximativ 4,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 2,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi prin mecanismul european de redresare.

Fondurile sunt importante atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru susținerea economiei într-o perioadă în care consumul populației este afectat de inflație, înghețarea veniturilor și măsurile de reducere a deficitului.

Comisia Europeană estimează că economia României va avansa cu numai 0,1% în 2026, după o creștere de 0,7% în 2025. Inflația medie este prognozată la 7%, iar revenirea economică este așteptată abia în 2027, când PIB-ul ar putea crește cu 2,3%.

Deficitul bugetar, ajuns la 7,9% din PIB în 2025, ar urma să scadă la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. În același timp, datoria publică este estimată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și la aproximativ 63,4% în 2027.

Guvernul prezintă și date favorabile

Nu toate datele analizate de Fitch sunt negative. Execuția bugetului general consolidat din prima jumătate a anului arată o reducere importantă a deficitului față de 2025.

Deficitul bugetar a fost de 41,03 miliarde de lei în primele șase luni din 2026, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

Veniturile totale au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei, iar plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv prin PNRR, au avansat puternic. Ministerul Finanțelor prezintă aceste date drept dovada că măsurile de consolidare adoptate începând din 2025 produc efecte.

Pentru Fitch, problema nu este însă numai rezultatul bugetar din primele șase luni, ci și posibilitatea ca reducerea deficitului să continue în 2027 și în anii următori. Un guvern interimar poate aplica măsurile deja adoptate, dar are capacitate politică și juridică limitată pentru reforme structurale, construirea bugetului pe anul viitor sau adoptarea unor noi măsuri nepopulare.

Nazare: „O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a făcut miercuri un apel la responsabilitate în Parlament și în negocierile politice, avertizând asupra inițiativelor care ar putea crește cheltuielile statului fără identificarea unor surse de finanțare.

„Agențiile nu analizează doar o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă, cu efecte serioase asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai”, a transmis ministrul.

Nazare a subliniat că menținerea calificativului de investiții nu reprezintă doar o problemă tehnică a Ministerului Finanțelor, ci este importantă pentru costurile de finanțare suportate de întreaga economie.

Ministrul a precizat și calendarul corect al evaluărilor: Fitch publică decizia pe 31 iulie, Moody’s pe 7 august, iar următoarea evaluare programată de S&P este pe 2 octombrie. Toate cele trei agenții mențin în prezent perspective negative pentru România.

Ce ar însemna retrogradarea în categoria „junk”

O reducere a ratingului Fitch de la „BBB-” la „BB+” ar transforma România într-un „fallen angel” – un emitent care pierde calificativul recomandat investițiilor și intră în categoria speculativă.

O asemenea decizie nu înseamnă că România nu s-ar mai putea împrumuta sau că statul ar intra automat într-o criză financiară. Ar transmite însă investitorilor că riscul asociat datoriei românești a crescut.

O parte dintre fondurile de investiții, fondurile de pensii sau alți investitori instituționali au mandate care le permit să dețină numai obligațiuni cu rating de investiții. Pierderea acestui statut poate determina vânzarea unor titluri, reducerea cererii și creșterea randamentelor cerute pentru noile împrumuturi. Banca Centrală Europeană arată că trecerea sub pragul „investment grade” poate afecta atât prețul obligațiunilor, cât și capacitatea emitenților de a se finanța.

Costurile mai mari nu se transferă integral și imediat asupra întregii datorii publice, deoarece obligațiunile deja emise au dobânzi fixe. Efectul se acumulează însă pe măsură ce statul refinanțează datoriile care ajung la scadență și contractează noi împrumuturi pentru acoperirea deficitului.

Presiunea poate ajunge ulterior la companiile și băncile din România, deoarece ratingurile acestora sunt influențate de ratingul suveran și de expunerea sistemului financiar la titlurile de stat. Costurile mai mari de finanțare pot afecta, indirect, dobânzile la creditele acordate economiei și spațiul bugetar disponibil pentru investiții, salarii sau servicii publice.

Cele mai probabile scenarii

Fitch poate confirma ratingul „BBB-” și menține perspectiva negativă, semnalând că dorește să observe dacă România reușește să formeze un guvern stabil, să adopte reformele PNRR și să pregătească un buget credibil pentru 2027.

Agenția poate, de asemenea, să retrogradeze ratingul la „BB+” dacă ajunge la concluzia că instabilitatea politică a compromis programul de consolidare fiscală sau accesul la fondurile europene. Perspectiva negativă arată că acest risc există, dar nu înseamnă că retrogradarea este automată.

Un element favorabil României îl reprezintă reducerea deficitului din prima jumătate a anului. De cealaltă parte, lipsa unui guvern cu puteri depline, blocarea legii salarizării, eșecul legii integrității în Senat și disputele juridice privind hotărârile necesare PNRR pot diminua încrederea agenției în capacitatea autorităților de a continua reformele.