Săptămâna care poate arăta cât de bolnavă este economia României. Patru cifre decisive vin în următoarele zile

Săptămâna 10-14 august poate deveni una dintre cele mai importante din acest an pentru economia României.

Primul semnal vine chiar luni, când Banca Națională decide nivelul dobânzii-cheie și aprobă noul Raport asupra inflației. Tot luni, INS publică datele privind comerțul exterior. Miercuri vin inflația și salariul mediu, iar vineri va fi publicată estimarea-semnal privind PIB-ul din trimestrul al doilea. Calendarul este confirmat de BNR și INS.

Practic, în numai cinci zile vor fi măsurate patru dintre vulnerabilitățile majore ale economiei românești: costul banilor, dezechilibrul extern, puterea de cumpărare și creșterea economică.

Luni, primul examen: BNR ține sau nu dobânda la 6,50%

Consiliul de Administrație al BNR se reunește luni, 10 august, pentru o nouă decizie de politică monetară. La precedenta ședință, din 8 iulie, banca centrală a menținut dobânda-cheie la 6,50%, dobânda Lombard la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%.

Erste se așteaptă ca BNR să nu miște nici acum dobânda și estimează că nivelul de 6,50% ar putea fi menținut până în mai 2027. Argumentul este complicat pentru banca centrală: economia este foarte slabă, ceea ce ar pleda pentru dobânzi mai mici, dar inflația rămâne prea ridicată pentru ca BNR să poată relaxa rapid politica monetară.

În iunie, inflația anuală era încă de 10,4%. BNR anticipase însă o scădere substanțială în trimestrul al treilea, odată cu dispariția din calculul anual a unor șocuri de preț produse în 2025.

Al doilea test: cât mai cumpără România din străinătate față de cât vinde

Tot luni, INS publică balanța comercială pentru primele șase luni ale anului.

România intră în acest test cu un deficit extern încă uriaș, chiar dacă situația s-a îmbunătățit ușor față de anul trecut. În primele cinci luni din 2026, exporturile au ajuns la 40,34 miliarde de euro, iar importurile la 53,84 miliarde de euro. Deficitul comercial a fost astfel de 13,5 miliarde de euro, cu 6,2% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025.

Datele pentru iunie vor arăta dacă această corecție continuă.

Este una dintre cifrele urmărite atent și de agențiile de rating, pentru că un deficit extern mare face România dependentă de intrările de capital și de încrederea investitorilor.

Miercuri aflăm dacă salariile mai țin pasul cu prețurile

Pe 12 august vine probabil cea mai ușor de simțit statistică pentru populație: inflația din iulie și salariul mediu din iunie. INS le va publica pe ambele la ora 09:00.

Ultimele date arătau deja o deteriorare puternică a puterii de cumpărare.

În mai, salariul mediu net a fost de 5.684 de lei, cu numai 3,2% peste nivelul din mai 2025. Cum prețurile crescuseră mult mai rapid, indicele câștigului salarial real a coborât la 93,1% față de anul precedent. Cu alte cuvinte, salariile nominale erau mai mari, dar cu ele puteau fi cumpărate mai puține bunuri și servicii decât cu un an înainte.

Analiștii estimează pentru iulie o inflație de aproximativ 7,8%, adică o coborâre produsă în bună măsură de efectul de bază.

O scădere puternică a inflației în iulie ar fi prima veste bună importantă pentru puterea de cumpărare. Dar efectul statistic nu înseamnă că prețurile scad: înseamnă doar că ele cresc într-un ritm mai lent față de nivelul foarte ridicat de anul trecut.

Vineri vine cifra care poate confirma recesiunea

Cel mai important examen este programat pentru vineri, 14 august.

La ora 09:00, INS publică estimarea-semnal pentru PIB-ul din trimestrul al doilea.

Economia intră în această raportare de pe o poziție extrem de fragilă. Potrivit celor mai recente date revizuite ale INS, PIB-ul din primul trimestru s-a menținut la același nivel față de trimestrul precedent, iar față de trimestrul I din 2025 economia s-a contractat cu 1,2% pe seria brută.

Erste vede deja o recesiune ușoară drept scenariu de bază pentru 2026, cu o contracție a PIB de aproximativ 0,3%, pe fondul consumului slab și al efectelor consolidării fiscale asupra veniturilor disponibile ale populației. Investițiile susținute din fonduri europene sunt principalul element care poate împiedica o scădere mai severă a economiei.

Moody’s a dat verdictul. Acum vin cifrele care arată dacă are dreptate

Seria de date vine imediat după verdictul Moody’s de vineri seară.

Agenția a menținut ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și perspectiva negativă. Moody’s a remarcat că deficitul bugetar s-a redus ceva mai repede decât anticipase, dar consideră că rămân riscuri importante legate de capacitatea politică de a continua consolidarea fiscală și de creșterea costurilor cu dobânzile și a datoriei.

România a evitat astfel retrogradarea, însă nu a ieșit din zona de pericol.