Scrisoare deschisă adresată premierului. Noile taxe la păcănele îi dezavantajează pe cei mici: suntem vaca de muls a Guvernului

104 companii deţinătoare de licenţă de jocuri de noroc tradiţionale susţin o scrisoare deschisă către premierul României şi ministrul de Finanţe.

837 afișări
Imaginea articolului Scrisoare deschisă adresată premierului. Noile taxe la păcănele îi dezavantajează pe cei mici: suntem vaca de muls a Guvernului

Scrisoare deschisă adresată premierului, după ce noile taxe sunt pe cale să omoare piaţa micilor afacerişti cu păcănele: suntem vaca de muls a Guvernului

AOPJNR (Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de jocuri de noroc din România) şi EXPROGAME (Patronatul Organizatorilor, Producătorilor şi Exploatatorilor de jocuri de noroc) au trimis astăzi o scrisoare deschisă către premierul Nicolae Ciucă şi către ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, reclamând, în principal, creşterea taxelor pentru licenţele la aparatele slot machine. Dacă în trecut taxa pentru a putea opera pe piaţă românească era de 20.000 de euro pe an, acum a crescut la 75.000 de euro pe an. Sunt favorizate, astfel, marile companii, în detirmentul celor mici.

Scrisoarea deschisă:

„Industria jocurilor de noroc solicită Guvernului României o dezbatere publică asupra auspiciilor care au dus la recentele majorări ale taxelor speciale aplicate domeniului

Alegem să exprimăm atât către dvs. cât şi în mod public constatarea că, în legătură cu sectorul comercial în care activăm, procesul legiferării se derulează şi pe mai departe cu aceeaşi lipsă de maturitate şi de predictibilitate. Pe mai departe pemtru că, din păcate, cu aceeaşi atitudine în legiferare am fost confruntaţi permanent sub toate guvernările din cei peste 30 de ani de exersare a democraţiei în România.

Mai mult, atunci când subiectul iniţiativelor de reglementare a fost reprezentat de taxele aplicate sectorului jocurileor de noroc, acestea nu au lăsat loc decât cel mult formal dialogului cu vectorii afectaţi sau cu partenerii sociali implicaţi.

În această notă au fost adoptate şi prevederile cuprinse în Ordonanţa Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial rr. 716 din 15.07.2022.

Ne referim la majorările taxelor aplicate organizării şi exploatării de jocuri de noroc, în legătură cu care Exprogame şi AOPJNR, în calitate de asociaţii de reprezentare profesională, se văd nevoite să facă publică o evaluare tranşantă, ca poziţie a sectorului de jocuri de noroc tradiţionale.

Astfel, constatăm, înainte de toate că mărirea taxelor speciale a apărut pe agenda Guvernului imediat după ce Proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal a devenit public.

Proiectul în cauză prevedea fantezist majorarea la până la 40 % a impozitării aplicate veniturilor din jocurile de noroc. Sub presiunea perspectivei pierderii masive a clientelei prin reducerea drastică a premiilor încasate de practicanţii de jocuri de noroc şi cu cea a dezvoltării rapide a unei pieţe negre, asociaţiile de reprezentare profesională din sector au înaintat diverse propuneri de majorare a taxelor speciale. Aceste propuneri au fost supuse evaluării Guvernului în schimbul eliminării sau moderării intenţiei de fiscalizare suplimentară a veniturilor din jocurile de noroc.

Guvernul a ales să considere dintre aceste propuneri pe cea mai “darnică”, dar care produce o sarcină fiscală imposibilă pentru majoritatea companiilor din domeniul, respectiv asupra a peste 70% din piaţa de jocuri de noroc din România şi îndeosebi asupra afacerilor cu capital autohton.

Astfel, a mări taxa aferentă licenţei de slot machine de 3,75 ori (!!!), până la 75.000 EUR / an sau a mări taxa aferentă exploatării cu 1000 EUR, până la 4.600 EUR / mijloc de joc / an va duce la a confrunta cu falimentul 70% din companiile care exploatează slot machine - joc! Prin urmare, în numele lor, a celor măcar 70% dintre aceste companii, vă adresăm aceste rânduri.

În legătură cu această situaţie, nu putem decât să constatăm că Guvernul alege să descurajeze antreprenoriatul autohton în acest domeniu, precum şi epurarea pieţei în avantajul companiilor cu caracteristici de multinaţională. Cele din urmă beneficiază de capital strain cu care pot susţine asemenea taxe şi externalizează an de an, în diverse forme, profiturile realizate în România.

Aceste companii, respectiv câţiva dintre actorii mari ai pieţei se află şi la originea propunerilor înaintate Guvernului care au dus la asemenea majorări ale taxelor speciale. Majorarea la asemenea niveluri a taxelor speciale crează, prin urmare, oportunităţi de dezvoltare acestor companii. Iar aceste companii, în ciuda dimensiunilor afacerii la care au ajuns în ultimii ani, reprezintă în continuare doar un procent minoritar într-o piaţă în care, la nivelul anului 2021 erau active 285 de licenţe de organizare de slot machine.

Astfel, dacă Guvernul şi-a propus să colecteze mai mult din activitatea de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, de fapt va colecta sensibil mai puţin. Dacă succesivele majorările de taxe din ultimii ani au putut fi absorbite de piaţa de profil, de data aceasta Guvernul a pus o presiune
imposibilă pe acest sector, respectiv pe acea zonă relevantă dintr-o piaţă care şi aşa era într-un echilibru concurenţial precar.

Opinia publică trebuie să cunoască şi faptul că falimentarea în asemenea proporţie a sectorului de jocuri de noroc are ca efecte nu numai diminuarea colectării bugetare din acest sector, ci şi multe altele conexe. Ne referim la disponibilizarea a peste jumătate din cei 45.000 de angajaţi din domeniu, închiderea diverselor contracte care susţin consistent alte sectoare (firme de pază, mentenanţă tehnică, diverşi furnizori) sau închiderea masivă a contractelor de închiriere de spaţii.

Mergând mai departe şi referindu-ne doar la exploatarea mijloacelor de joc tip slot machine Clasa A, care reprezintă, având drept criteriu cifra de afaceri dezvoltată, circa 90% din piaţa de jocuri de noroc din România, vă aducem în atenţie şi lansăm public următoarele întrebări:

- La majorarea taxei aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc tip slot de la 20.000 EUR / an la 75.000 EUR / an (de 3,75 ori) s-a considerat că, în fapt, aceasta reprezintă tot o sarcină fiscală per mijloc de joc?


Este foarte important acest aspect, deoarece, pentru un organizator care exploatează doar 75 de mijloace de joc (minimul permis prin reglementările OUG 77 / 2009), taxa aferentă licenţei reprezintă, de fapt, o sarcină fiscală de încă 1000 EUR per mijloc de joc.

Această sarcină se adaugă practic majorării concomitente cu alţi 1000 EUR / mijloc de joc a taxei aferente exploatării, astfel încât, pentru companiile mici Guvernul a mărit, în realitate, cu până la 2000 EUR, taxele per slot machine exploatat!

Dacă pentru companiile care deţin 75 – 300 de mijloace de joc în exploatare, sarcina fiscală frizează imposibilul, aceasta devine tot mai uşoară la dimensiuni mai mari ale afacerii, până la a deveni nerelevantă la peste 3000 de aparate. Pe scurt, taxa de licenţă reprezintă pentru un deţinător de 75 mijloace de joc 1000 EUR pe an /per aparat / an, în timp ce pentru o companie cu 3000 de aparate înseamnă 25 EUR / per aparat / an.

Mult mai justă ar fi fost, în opinia noastră raportarea taxei de licenţă la numărul de mijloace de joc pe care organizatorul intenţionează să le aducă în exploatare sau le exploatează. Astfel, stabilirea unor praguri funcţie de numărul de mijloace de joc deţinute în portofoliu ar fi asigurat creşterea colectării bugetare, dar prin stabilirea unui efort fiscal proporţionat la dimensiunea afacerii, respectiv un mecanism concurenţial echitabil, instituit după principiul “vrei mai mult, plăteşti mai mult”.

- S-a considerat, în majorarea taxei aferente exploatării mijloacelor de joc tip slot machine de la 3600 EUR la 4600 EUR faptul că nu ne despart decât patru ani de la precedenta mărire a acestei taxei tot cu 1000 EUR?

Nu putem decât să presupunem că stabilirea cuantumului de majorare a acestei taxe s-a înfăptuit doar pe aprecierea că “jocurile de noroc pot da mai mult”. Nu am regăsit în Nota de fundamentare a Ordonanţei de Guvern de modificare a OUG 77 / 2009 nicio referire la o cercetare de impact prealabilă elaborării Proiectului de Ordonanţă sau fie şi un singur criteriu concret în baza căruia s-a apreciat nivelul acestui cuantum.

În opinia noastră, o creştere a unei taxe de orice natură, cu atât mai mult o majorare atât de consistentă, respectiv 27,7 % din cuantumul de până la noile reglementări, trebuia să presupună fie şi o minima cercetare de impact asupra domeniului şi o consultare reală a mediului privat. Nu este o majorare insignifiantă pentru a nu opresupune un minim demers de a cerceta dacă sectorul de profil o poate suporta.

Pe de altă parte, în decembrie 2018, Guvernul reglementa de asemenea o mărire cu 1000 EUR a acestei taxe, în aceeaşi manieră, respectiv fără a studia prealabil sustenabilitatea nivelului de taxare pentru sectorul de slot machine. La acel moment, organizatorii de profil au putut absorbi acea majorare, dar ne temem că o nouă asemenea mărire, care survine la doar patru ani, va genera efecte immediate, în sensul restrângerii severe a pieţei şi, deopotrivă, a colectării bugetare.

- S-a considerat în creşterile taxelor speciale aplicate industriei de jocuri de noroc faptul că firmele din domeniu au făcut subiectul unor restricţii impuse în scopul combaterii epidemiei de COVID-19, restricţii care au cauzat o vădită decapitalizare a acestor companii?

Blamată la debutul epidemiei de COVID-19 pentru faptul că a îndrăznit să solicite şi să obţină, în 2020, redeschiderea după zilele de restricţionare totală, industria de jocuri de noroc tradiţionale a făcut apoi, în cursul stării de alertă, subiectul aplicării unor îngrădiri parţiale a activităţii.

Aşa cum era firesc, Guvernul a reglementat ca, pentru perioada de restricţionare totală a activităţii, organizatorii să nu datoreze taxa aferentă autorizării mijloacelor de joc. Însă, pentru perioada următoare, corespondet aplicării restrângerii activităţii la 30% sau 50% din capacitatea
locaţiilor, aceste taxe au fost plătite de companiile organizatoare integral, respectiv la nivelul de 3600 EUR / mijloc de joc / an. Guvernul a ales, astfel, să ignore apelurile Exprogame şi AOPJNR şi nu a mai însoţit noile tipuri de restricţii cu măsuri financiar-fiscale de ajustare a taxei aferente autorizării proporţional cu restricţionările impuse procentual, funcţie de incidenţa COVID-19.

Prin urmare, companiile organizatoare au continuat să plătească această taxă la nivelul de 3600 EUR / mijloc de joc / an, deşi veniturile înregistrate au scăzut drastic. Şi după înlăturarea restricţiilor, Guvernul a evitat efectiv să considere orice măsură compensatorie pentru firmele de profil prin restituirea fie şi măcar într-o fracţie oarecare a sumelor plătite de acestea, ca taxe speciale la nivel intregral, în perioada grevării de restricţii.

Drept consideraţie finală, nu putem să ignorăm că industria de jocuri de noroc din România a fost etichetată adesea în ultimele zile şi în trecut drept “vaca de muls” a Guvernului. Înţelegem şi ne-am familiarizat cu acest rol, dar considerăm că este momentul adoptării unei ferme atitudini
publice din partea noastră, dat fiind că vaca este tot mai costelivă şi că dă semne de oboseală
cronică.

În aceeaşi măsură, ne dorim ca toate cele cuprinse în rândurile de faţă să nu fie interpretate drept o critică la adresa politicilor de fiscalizare ale Guvernului, ci doar drept o obiectivă şi decentă semnalare a unei stări de fapt despre care considerăm că trebuie analizată cu obiectivitate.

Ne dorim dialogul cu reprezentanţii Guvernului şi conlucrarea în a găsi soluţii realiste pentru actele de legiferare care vizează domeniul nostru. Prin urmare, vă rugăm să convocaţi o dezbatere în care să evaluăm alături de dumneavoastră situaţia generată de recentele reglementări”.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici