„Am început să considerăm că a ne poza prin vacanțe exotice, în cluburi scumpe sau cu șampanie reprezintă dovada supremă de avuție și succes. În realitate, mulți dintre cei care se expun astfel nu o duc atât de bine financiar”, a subliniat Chirilă.
Potrivit acestuia, fenomenul nu doar distorsionează reperele legate de prosperitate, dar îi poate împinge pe tineri spre decizii financiare greșite, precum achiziția de bunuri de lux pe credit. „Cum explici unui tânăr că un iPhone, ultimul model, nu este o investiție? Dacă trebuie să facă un credit pe doi ani pentru a-l cumpăra, face o greșeală fundamentală”, a spus Chirilă, amintind că valoarea unui astfel de bun scade imediat ce este scos din cutie.
În contrapartidă, el a încurajat investițiile în active care produc valoare, menționând companii precum Johnson & Johnson, Procter & Gamble, Tesla, Apple sau Microsoft. „Tinerii trebuie să investească în bunuri care produc valoare”, a punctat el.
Chirilă a dat exemplul unor liceeni din Brașov, cu care a lucrat în cadrul unor cursuri de educație financiară. În decurs de 12 săptămâni, aceștia au început să investească în indicele BET, au învățat să distingă între nevoi și dorințe și au pus bazele unei afaceri proprii.
„Au început să se îndrăgostească de mentalitatea care se formează odată ce conștientizezi niște lucruri. Au văzut matematic cum investiția constantă poate produce securitate pe termen lung, spre deosebire de satisfacerea unei dorințe de moment”, a concluzionat Alexandru Chirilă.