Trump se autoproclamează CEO al Statelor Unite: investițiile atrase se ridică la circa patru mii de miliarde de dolari

Funcția de președinte al Statelor Unite presupune să fii comandantul suprem (Commander-in-Chief) al forțelor armate, printre multe alte atribuții. Pentru Donald Trump, care a fost toată viața un om de afaceri agresiv și ambițios înainte să fie politician, asta nu este suficient și începe să adopte manierele și responsabilitățile pe care, în lumea corporativă, le are un CEO (Chief Executive Officer), scrie El Pais.

Ceea ce contează este cine ia deciziile, indiferent de titulatură. Donald Trump, fără să fi încheiat încă războiul comercial cu diverse țări și blocuri economice, deschide de câteva săptămâni un nou front cu marile corporații. A intervenit în decizii istorice, precum schimbarea rețetei secrete Coca-Cola pentru a fi produsă cu zahăr de trestie, și a amenințat că va crea un fond suveran prin care Statele Unite să decidă direct în ce să investească la nivel global. Tot joi au circulat zvonuri despre posibila intrare a statului în compania Intel.

Mai presus de toate, Trump se laudă că a atras aproape 4.000 de miliarde de dolari în bani privați, plus alte angajamente generale din partea unor țări precum Japonia sau Arabia Saudită. Toate acestea, în puțin peste jumătate de an. De regulă, metoda Trump cu companiile este aceeași ca în relația cu statele: semnalează o industrie anume și, câteva zile mai târziu, marile firme reacționează cu o investiție nouă în Kentucky sau Carolina de Sud. Ca și în cazul promisiunilor electorale, doar timpul va arăta dacă fiecare își respectă anunțul.

Prețul petrolului se stabilizează după ce temerile privind livrările Rusiei s-au redus

Întâlnire cu mize mari: Zelenski a ajuns la Washington pentru discuții cu Trump. La ce oră se vor întâlni cei doi lideri

Ultima mare mișcare de inspirație corporatistă a lui Trump a fost să ocolească acordurile generale cu țările și să negocieze direct cu companiile plata unui procent din vânzările lor pe acele piețe. Concret, giganții Nvidia și ADM ar urma să plătească 15% din vânzările în China ale cipului lor vedetă de inteligență artificială. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a considerat că ideea ar putea fi extinsă și în alte sectoare.

Atracția investițiilor

Orice CEO este evaluat după mai mulți factori. Piețele analizează cu atenție plata către acționari, fie sub formă de dividende (retribuții suplimentare pentru fiecare acțiune, care provin de obicei din profituri), fie prin acel concept vag de „creare de valoare”. Pe scurt, asta înseamnă ca firma să continue să crească. Pentru Trump, Statele Unite nu pot crește decât prin investiții masive pe propriul teritoriu. Așa se creează sau se mențin locurile de muncă și cresc veniturile, care la rândul lor alimentează consumul. Capitalism pur și dur.

Conform datelor publicate de Casa Albă, într-un registru aproape exhaustiv și cu linkuri către comunicatele oficiale, de la începutul anului au fost angajate investiții pe teritoriul american în valoare de 8.000 de miliarde de dolari (trilioane americane). Peste jumătate din sumă vine din acorduri directe cu națiuni: 1,4 mii de miliarde de la Emiratele Arabe Unite, 1,2 de la Qatar, 1 de la Japonia, 600 de miliarde din Arabia Saudită, 500 de miliarde din India și 450 de miliarde din Coreea de Sud. Aici nu sunt incluse încă cele 600 de miliarde pe care ar trebui să le aloce Uniunea Europeană dacă vrea să fixeze taxa vamală de 15% convenită cu Washingtonul.

Restul, până la aproximativ o sută de anunțuri, vine direct din consiliile de administrație ale giganților corporativi. Apple este cel mai mare contributor până acum. Tim Cook însuși a fost la Casa Albă la începutul lui august pentru a da mâna cu Trump și a anunțat că firma va investi 600 de miliarde de dolari în patru ani pentru a-și consolida infrastructura de producție în SUA și pentru a crea 20.000 de noi locuri de muncă.

Până atunci, Nvidia fusese cea mai generoasă, cu mult înainte de predispoziția sa de a negocia vânzările din China. Prima companie din istorie care a depășit o capitalizare bursieră de 4.000 de miliarde de dolari a anunțat, la mijlocul lui aprilie, că va cheltui 500 de miliarde în patru ani pentru a dezvolta cipuri și tehnologii de IA în SUA.

Tot în domeniul IA se înscrie a treia mare investiție a celui de-al doilea mandat Trump: proiectul Stargate, o operațiune de 500 de miliarde anunțată în ianuarie, cu OpenAI, Softbank și Oracle ca investitori, pentru construirea unei noi infrastructuri de IA destinată chiar OpenAI.

De la IA la cipuri. Peste pragul de 100 de miliarde în investiții se află alte trei promisiuni similare: Micron Technology va construi o fabrică nouă în Idaho și va moderniza unitatea din Virginia pentru 200 de miliarde; IBM va aloca 150 de miliarde în cinci ani pentru a-și moderniza facilitățile din SUA; iar taiwaneza TSMC va investi 100 de miliarde într-o fabrică din Phoenix, Arizona.

Următorul nivel vizează o altă industrie deseori țintită de Trump: cea farmaceutică. Johnson & Johnson își majorează investițiile cu 25% față de precedentul mandat și va ajunge la 50 de miliarde până în 2029; Roche va cheltui 50 de miliarde pentru modernizarea unităților din Indiana, Pennsylvania, Massachusetts și California și pentru construirea unei a cincea fabrici; AstraZeneca va investi încă 50 de miliarde până în 2030; compania elvețiană Novartis va aloca 23 de miliarde pentru modernizarea celor zece facilități din SUA și pentru deschiderea a șapte noi; iar Sanofi (Franța) promite 20 de miliarde pentru cercetare și producție locală.

În acest context al investițiilor intră și gigantul comerțului mondial. Amazon intenționează să aloce 20 de miliarde pentru a-și extinde capacitatea de depozitare în Pennsylvania, alți 10 miliarde pentru construirea de centre de date în Carolina de Nord și încă 4 miliarde pentru consolidarea infrastructurii în orașe mici, creând până la 100.000 de locuri de muncă.

Dacă tehnologia, IA și laboratoarele farmaceutice sunt sectoare de productivitate indiscutabilă și cu perspectivă, preferatul alegătorului republican (și, probabil, al lui Trump) se află mai degrabă în trecut. Lista investițiilor din industria auto include atât companii locale, cât și străine – un sector grav afectat de războiul tarifar: Hyundai, cu 21 de miliarde, dintre care aproape 6 miliarde pentru o nouă fabrică în Louisiana; John Deere, cu 20 de miliarde; Stellantis, cu 5 miliarde, care includ redeschiderea unei fabrici în Illinois și un nou megahub în Detroit; General Motors, cu 4 miliarde pentru relocarea producției din Mexic în Michigan, Kansas și Tennessee; sau Ford, care va investi 5 miliarde pentru a-și adapta fabricile din Kentucky și Michigan pentru noile modele și bateriile destinate mașinilor electrice.

Exemplele continuă să se adune până la peste o sută, iar Casa Albă adaugă săptămânal noi repere, aproape în același ritm în care Trump introduce elemente intervenționiste în marile afaceri globale.

„Aceasta este într-adevăr o situație ciudată și neobișnuită, iar ceea ce îngrijorează, dincolo de cazurile individuale AMD și Nvidia, este posibilitatea de extindere”, afirmă Gary Hufbauer, cercetător principal la Institutul Peterson de Economie Internațională, într-o declarație pentru Bloomberg. „Acum totul este considerat securitate națională, potrivit noii definiții, ceea ce înseamnă că totul este supus licențelor de export, iar licența o primești în funcție de contribuția ta”, adaugă el.

Să plătești mai mult pentru a continua să faci afaceri. Prin ordinul noului chief executive officer.