Un nou record pe piața de artă, în plin an electoral. Artmark a avut vânzări de peste 15 milioane de euro în 2024. Care a fost cea mai scumpă piesă adjudecată
Vânzările prin licitație anunțate de Artmark au totalizat 11,07 milioane de euro în 2024, în creștere cu 8,2% față de anul anterior, când depășiseră ușor pragul de 10 milioane de euro (10,23 milioane de euro).
Și vânzările prin Magazinul „Dependent de Artă” au fost în creștere, ajungând la 1,48 milioane de euro, cu 10,4% mai mult decât în 2023-2024.
La nivelul grupului, cumulat pe cele trei piețe unde activează, România, Croația și Bulgaria, Artmark a atins cel mai ridicat nivel atins vreodată, cu un volum de 15,63 milioane de euro.
„Extinderea internațională începe să conteze: Artmark Croația a raportat vânzări de 1,38 milioane de euro (din 5 licitații), iar Artmark Bulgaria 1,69 milioane de euro, cu o rată remarcabilă de adjudecare de 88,55%. Anul 2024-2025 a adus și un nou record de piață de artă: pictura „Țărăncuță, odihnindu-se” de Nicolae Grigorescu s-a adjudecat în decembrie 2024 cu 365.000 de euro”, arată reprezentanții Artmark, în comunicatul transmis miercuri.
Care e structura vânzărilor
Potrivit oficialilor casei de licitații, structura pieței interne confirmă diversitatea interesului colecționarilor: 7,67 milioane de euro pentru artă plastică (pictură, sculptură, grafică), 1,93 de milioane de euro pentru artă decorativă și luxury și 1,22 milioane de euro pentru carte și istorie. Rata de adjudecare s-a menținut stabilă, la 73%.
Piața de artă nu este doar a artei plastice, ci și a celorlalte domenii de pasiune, a celorlalte segmente ale economiei bunurilor culturale, iar printre piesele remarcabile au fost o ediție princeps a volumului „Poesii” de Mihai Eminescu, adjudecat cu 6.000 de euro, o sticlă de Whisky cu o vechime de 53 de ani, adjudecată cu 18.000 de euro, sau un colier din aur alb, pavat cu diamante și smaralde, cu 28.000 de euro.
Mai mult, un alt indicator relevant care confirmă caracterul accesibil al pieței românești este faptul că aproape 53% dintre loturi s-au vândut sub 500 de euro, în timp ce doar 5% au depășit 5.000 de euro.
Motivația principală a achizițiilor de artă
În ceea ce privește strategiile de investiție ale unora dintre colecționari și trenduri ale pieței românești de artă, raportul arată că principalul canal de achiziție este prin licitații (79%), dar și din magazine și anticariate (47%) sau ateliere (26%).
Motivația predominantă este „consumul cultural” (78%), urmată de păstrarea valorii/tezaurizare (32%), educarea următoarei generații (32%), randament investițional (32%), diversificarea portofoliului (26%), contribuția la salvarea patrimoniului (21%), mecenat (8%) și modă (4%).
Cea mai mare parte din achizițiile de artă rămâne în familie (89%), va fi vândută (7%) sau este donată unui muzeu (4%).
Ceea ce au remarcat oficialii Artmark este că arta contemporană continuă să câștige teren. În 2024-2025, licitațiile Artmark au generat 2,9 milioane de euro pentru segmentul contemporan (37,8% din totalul artei tranzacționate), față de doar 15,5% în urmă cu 10 ani. Topul artiștilor contemporani tranzacționați este condus de Ion Țuculescu (581.250 euro), Ștefan Câlția (318.050 euro) și Sabin Bălașa (234.750 euro).
Potrivit oficialilor Artmark, raportul remarcă și creșterea interesului pentru artiste: în 2025 s-a înregistrat pentru prima dată o adjudecare feminină de peste 20.000 de euro, un semnal pentru consolidarea acestui segment.
„Piața românească de artă demonstrează reziliență și atractivitate investițională chiar și într-un context economic fragil, confirmând rolul său dublu – de tezaurizare financiară și de cultivare culturală”, au conchis reprezentanții Artmark.
Raportul integral, AICI.