Visul lui Putin pentru construcţia unui nou gazoduct care să ocolească Ucraina se îndepărtează

Visul preşedintelui rus Vladimir Putin de construcţie a unei noi conducte care să livreze gaze naturale în Uniunea Europeană ocolind Ucraina se îndepărtează odată cu escaladarea sancţiunilor economice reciproce, relatează Bloomberg.

Urmărește
620 afișări
Imaginea articolului Visul lui Putin pentru construcţia unui nou gazoduct care să ocolească Ucraina se îndepărtează

Visul lui Putin pentru construcţia unui nou gazoduct care să ocolească Ucraina se îndepărtează

Proiectul South Stream, de 46 de miliarde de dolari, promovat de Gazprom, este în aşteptare şi probabil va rămâne aşa ani de zile, în condiţiile în care Rusia continuă să alimenteze conflictul armat din estul Ucrainei, iar UE răspunde cu sancţiuni, ser arată într-o analiză a Eurasia Group.

În aceste condiţii, Ucraina va rămâne o rută majoră de tranzit pentru circa jumătate din livrările de gaze ale Gazprom în Europa.

Anterior, Uniunea Europeană avea poziţii mixte legate de South Stream, dar cu trupele ruseşti masate la graniţa cu Ucraina statele membre nu au altă opţiune decât să aibă o poziţie unitară.

"În niciun caz Europa nu va relua negocierile pentru South Stream, având în vedere contextul geopolitic al crizei ucrainene", a declarat Emily Stromquist, analist al Eurasia în Londra.

Criza ucraineană, combinată cu dezacordurile referitoare la respectarea reglementărilor europene în domeniul energiei, va duce la amânarea cu mai mulţi ani a construcţiei South Stream, a spus Stromquist.

Conducta de 2.446 kilometri va trece pe sub Marea Neagră şi va intra în UE prin Bulgaria, punând capăt dependenţei Gazprom de sistemul de conducte al Ucrainei.

În timp ce Comisia Europeană şi-a exprimat în trecut îngrijorarea că proiectul nu respectă legislaţia comunitară, unele state membre, în special din sudul continentului, au susţinut deschis construcţia gazoductului.

Situaţia se schimbă însă, din cauza sprijinului dat de Putin separatiştilor din estul Ucrainei şi a interzicerii de către Rusia a importurilor de alimente europene.

"Din punct de vedere politic este foarte dificil pentru Comisie să sprijine South Stream, întrucât s-ar putea considera că privează Ucraina de avantajul avut în raport cu Rusia. În egală măsură, este foarte dificil pentru CE să blocheze South Stream, atâta timp cât nu poate asigura securitatea aprovizionării cu gaze a statelor din sud-estul Europei, prin alte căi", a arătat Katja Yafimava, analist la Oxford Institute for Energy Studies.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze în mod direct perspectivele proiectului South Stream, precizând că toate investiţiile noi în infrastructură trebuie să respecte legislaţia UE.

Ucraina şi Rusia au o lungă istorie de dispute legate de preţul gazelor şi datorii. În 2009, livrările Rusiei prin Ucraina au fost oprite timp de 13 zile, lăsând Europa de Sud-Est fără gaze.

Rusia a diversificat ulterior rutele utilizate pentru furnizarea gazelor în UE, dar Gazprom a livrat încă anul trecut 89 de miliarde de metri cubi de gaze prin Ucraina, circa 55% din exporturile totale în Europa.

Cu o capacitate maximă de 63 de miliarde de metri cubi pe an, South Stream rămâne un element esenţial pentru obiectivul Rusiei de a elimina Ucraina ca rută de tranzit.

Gazprom intenţiona iniţial ca South Stream să intre în exploatare până la sfârşitul lui 2015 cu o capacitate anuală de 15,75 miliarde de metri cubi de gaze.

Reprezentanţii Gazprom nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.

South Stream va traversa Rusia, iar apoi va trece pe sub Marea Neagră şi va tranzita Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia, până în Austria.

Partenerii Gazprom pentru porţiunea offshore a gazoductului sunt compania italiană Eni, Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa).

Companiile implicate în proiectul South Stream sunt nemulţumite din cauza blocajului.

Gazprom a cheltuit circa 3,1 miliarde de dolari pentru infrastructura locală necesară South Stream şi intenţionează să investească alte 18,4 miliarde de dolari.

În Europa, compania italiană Saipem a semnat un contract de 2 miliarde de euro pentru instalarea primelor instalaţii subacvatice.

Companiile Electricite de France, Wintershall (Germania) şi Eni (Italia) ar trebui în viitor să obţină profituri de ordinul miliardelor de dolari din participarea la South Stream.

Gazprom deţine o participaţie de 50% la sectorul subacvatic al South Stream, al cărui cost este estimat la circa 10 miliarde de euro. Sectoarele terestre ale gazoductului vor fi construite de Gazprom în colaborare cu companiile locale de utilităţi şi vor cota aproximativ 6 miliarde de euro, potrivit estimărilor companiei ruse.

Saipem şi EDF au anunţat că proiectul continuă conform programului, iar Wintershall nu anticipează un impact imediat asupra afacerilor companiei.

"Nu putem spune cum vor afecta sancţiunile climatul de afaceri, ar putea fi un impact pe termen mediu sau lung asupra activităţilor", a declarat un purtător de cuvânt al Wintershall.

În luna iunie, Gazprom şi grupul OMV au încheiat un acord pentru construcţia şi operarea ulterioară a tronsonului austriac al South Stream. Directorul general al OMV, Gerhard Roiss, a declarat în această săptămână că neînţelegerile dintre Rusia şi Occident din cauza crizei din Ucraina nu vor duce la anularea construcţiei gazoductului South Stream.

Având în vedere valoarea proiectului South Stream pentru Rusia, UE l-ar putea folosi pentru a obţine un avantaj în negocierile legate de livrările de gaze către Ucraina, consideră Stromquist.

Unele ţări, precum Bulgaria, mizează pe South Stream pentru îmbunătăţirea semnificativă a securităţii aprovizionării cu energie, şi au oprit lucrările de construcţie doar la presiunea intensă a uniunii Europene şi Statelor Unite.

Guvernul bulgar a cedat doar după ce a ieşit la iveală că contractul de construcţie a fost încredinţat companiei ruse Stroytransgaz, controlată de un apropiat al preşedintelui Putin, Ghenadi Timcenko, care se află pe lista sancţiunilor SUA.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici