WSJ: Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou șoc energetic pentru Europa, într-un moment în care economiile sunt deja fragile
Factorii de decizie încearcă să găsească soluții de sprijin, însă opțiunile sunt mai limitate decât în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu patru ani. Atunci, datoria publică și costurile de împrumut erau mai mici, iar gospodăriile și companiile europene dispuneau de bani proveniți din programele de stimulare economică din perioada pandemiei, informează scrie The Wall Street Journal.
În prezent, costurile de împrumut cresc în întreaga Europă, iar datoria publică în Marea Britanie și Franța se află la cel mai ridicat nivel raportat la PIB din ultimele șase decenii.
„Nu mai avem bani”, a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, pentru postul RTL.
Creșterea prețurilor la energie riscă să accelereze dezindustrializarea
Creșterea prețurilor la energie riscă să accelereze dezindustrializarea, deoarece industriile care consumă multă energie, precum producătorii de produse chimice, își închid fabricile din Europa și mută producția în China sau în Statele Unite.
În primele zece zile ale conflictului, creșterea prețurilor la petrol și gaze i-a costat pe contribuabilii europeni aproximativ trei miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili.
Grupul german Volkswagen a avertizat că războiul adaugă noi riscuri geopolitice și ar putea afecta vânzările mărcilor sale de lux, precum Porsche și Audi.
Conflictul din Orientul Mijlociu este doar cea mai recentă lovitură pentru economia Europei. Anul trecut, tarifele impuse de președintele american Donald Trump au limitat accesul produselor europene pe piața SUA.
Economia Europei depinde puternic de comerțul internațional, în parte pentru că are puține resurse naturale proprii. În zona euro, comerțul exterior reprezintă aproape jumătate din producția anuală a blocului, comparativ cu aproximativ 35% în China și 25% în Statele Unite.
Guvernele europene au mai puțin spațiu pentru măsuri de sprijin
Marea Britanie, care importă mai multă energie și alimente decât produce, ar putea fi una dintre cele mai afectate țări, potrivit unei analize Goldman Sachs.
Creșterea prețurilor la benzină, un subiect sensibil pentru alegători, este deja vizibilă în multe țări europene.
După invazia Rusiei în Ucraina, Franța a acordat sprijin energetic de aproximativ 105 miliarde de euro în 2022 și 2023. În prezent însă, cu o datorie publică record de 3,48 trilioane de euro și un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, astfel de programe nu mai par posibile.
Măsurile anunțate până acum de guvernele europene sunt mai limitate și nu implică cheltuieli mari. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a propus ca benzinăriile să nu mai poată modifica prețurile de mai mult de o dată pe zi. De asemenea, statele au convenit să elibereze rezerve de petrol.