COMENTARIU Dorin Oancea: Despre „elasticitatea” legii şi jocurile de interese

  • Există, în România, o anume „elasticitate” a legii, dată de poziţionarea unor anume instituţii, persoane, personalităţi şi mai ales interese, iar această elasticitate este în măsură să impună în spaţiul public etichete care apoi pot fi foarte greu îndepărtate, indiferent de adevăr.
840 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Dorin Oancea: Despre „elasticitatea” legii şi jocurile de interese

COMENTARIU Dorin Oancea: Despre „elasticitatea” legii şi jocurile de interese

În mass-media, au apărut în ultima perioadă un număr de dezbateri legate de cazuri ale unor persoane publice care ar fi colaborat cu fosta securitate. CNSAS constată calităţi de colaborator si deschide procese la Curtea de Apel Bucuresti, în baza unei legi din 2008, care da, este încă în vigoare, dar nu se ştie cât de actuală mai este.

Primul act normativ în materie a fost Legea 187 din 1999. De atunci, legislaţia a fost actualizată, de Parlament, de Guvern sau de Curtea Constituţională. Ultima instituţie a intervenit radical în ianuarie 2008, declarând atât legea 187/1999 cât şi OUG 16/2006, care a modificat si completat substanţial legea din 1999, în întregime neconstituţionale. Guvernul a fost nevoit să adopte, pentru două luni, OUG nr. 1/2008, un act normativ intermediar, pentru a acoperi vidul legislativ produs. În martie 2008 a fost adoptată OUG 24, în vigoare încă, dar procesul de actualizare a continuat.

O prevedere din OUG 16/2006 dispunea că dacă apar informaţii noi în cazul celor ce au fost verificaţi de CNSAS si care au primit documente de necolaborare, poate fi reluată verificarea. Acest articol a fost declarat de CCR neconstituţional.

După ce au fost declarate neconstituţionale, Legea 187/1999 şi OUG 16/2006 nu au mai produs niciun efect juridic începând din ianuarie 2008, dar toate actele emise de CNSAS, din decembrie 1999 si până la începutul lui februarie 2008, când decizia CCR a intrat în vigoare, continuă să fie valide si azi, iar verdictele date de instituţie înainte de începutul lunii februarie 2008 au valabilitate integrală.

Curtea Constituţională nota că “Viciul constituţional principal al Legii nr. 187/1999 este localizat în articolele care atribuie C.N.S.A.S alte împuterniciri decât cele legate de conservarea şi punerea la dispoziţia populaţiei a informaţiilor de interes personal sau public stocate în arhivele fostelor servicii secrete. Dincolo de aceste atribuţii de natură executivă, C.N.S.A.S a fost înzestrat cu atribuţii jurisdicţionale şi transformat astfel în putere judecătorească paralelă, în afara autorităţii recunoscute de Constituţie, influenţând statutul cetăţenilor şi raporturile juridice dintre subiectele de drept”.

Iar Avocatul Poporului din acea perioadă a sesizat în lege “un venin neconstituţional” si a subliniat că CCR ar trebui să-l extragă printr-o decizie dreaptă si înţeleaptă.

Curtea Constituţională a constatat că o parte dintre atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi ale Colegiului Consiliului avea caracter jurisdicţional, iar cealaltă parte era de natură administrativă. Caracterul jurisdicţional al atribuţiilor menţionate rezulta din puterea Consiliului şi a Colegiului de a se pronunţa, prin acte cu forţă juridică echivalentă cu aceea a hotărârilor judecătoreşti, asupra unor fapte de încălcare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, săvârşite de persoanele verificate, fapte ce se înscriu în premisele răspunderii morale, juridice şi politice a acestora.

CCR, în 2008, făcea lumină în legătură cu verdictele date de CNSAS din decembrie 1999 si până în februarie 2008. Aceste verdicte rămân definitive prin necontestarea lor sau prin verdictul curţii de apel în cazul contestaţiilor împotriva deciziilor pronunţate de Colegiul Consiliului. Or, caracterul definitiv al deciziilor Colegiului Consiliului este, de asemenea, specific actelor de jurisdicţie.

Mai departe, legea consfinţeste că aceste decizii (din 1999 până în 2008) rămân definitive si “prin verdictul dat de către Curtea de Apel în cazul contestaţiilor împotriva deciziilor pronunţate de Colegiul CNSAS”. CCR atribuie valori egale ambelor situaţii, fie că decizia CNSAS a rămas definitivă prin necontestare, fie prin verdictul dat de către curtea de apel în cazul contestaţiilor împotriva deciziilor pronunţate de colegiul CNSAS.

Pentru că şi CCR a judecat împreună aceste două situaţii, ambele trebuie să fie judecate împreună. Şi conferindu-le valori egale, a dat deciziei de necolaborare emise de CNSAS aceeaşi forţă juridică pe care o au si hotărârile Curţii de Apel când au judecat contestaţiile împotriva deciziilor CNSAS.

Dispoziţia cuprinsă în art. 15 alin. (8) din lege, în conformitate cu care Colegiul Consiliului se pronunţă din oficiu oricând apar noi probe cu privire la colaborarea cu poliţia politică a unei persoane asupra căreia s-a pronunţat anterior, nesocoteşte în mod evident puterea de lucru judecat a hotărârilor pronunţate de curţile de apel în soluţionarea contestaţiilor formulate, conform art. 16 alin. (1) din lege, împotriva deciziilor Colegiului Consiliului.

Această prevedere a fost reformulată prin Legea 161/2019, care modifica şi completa OUG 24/2008. Sunt acolo aceleaşi dispoziţii pe care OUG 16/2006, declarată de CCR neconstituţională, le-a exprimat în 25 de cuvinte. Aceleaşi dispoziţii, cu aceeaşi esenţă, sunt reluate în Legea 161/2019 cu mai mult de 100 de cuvinte. Cum nimeni, până acum, nu a contestat Legea 161/2019 la Curtea Constituţională, referirile la neconstituţionalitatea acestei legi au doar valoare teoretică.

Bineînţeles, legea mai poate ajunge acum la Curtea Constituţională, spre analiză, dezbatere şi decizie, numai dacă o instanţă a Curţii de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, decide să o trimită acolo la o intervenţie pentru o excepţie de necostituţionalitate făcută în cadrul unui proces.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici