Ion Cristoiu: O propunere pentru politicieni privind Columna lui Traian

  • Ion Cristoiu: În1933, în cadrul unei audienţe, ziaristul şi politicianul Stelian Popescu i-a propus lui Mussolini realizarea unei copii a Columnei lui Traian care să fie amplasată la Bucureşti
  • Ion Cristoiu: Între anii 1969 -1972, după îndelungi tergiversări şi un tărăboi diplomatic, contra sumei de 4 milioane lei, copia Columnei lui Traian, realizată la Vatican, a ajuns la Bucureşti şi a fost expusă la Muzeul Naţional de Istorie
  • Ion Cristoiu: Cu cele 155 de tablouri şi cu cele peste 2500 de figuri din războaiele dacice, Columna lui Traian e pentru noi, românii, o carte album de Istorie. O carte care ar trebui citită de toţi românii
2000 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: O propunere pentru politicieni privind Columna lui Traian

Ion Cristoiu: O propunere pentru politicieni privind Columna lui Traian

Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu propune politicienilor români ca o copie a Columnei lui Traian de la Roma, aflată la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, să fie expusă într-unul din marile parcuri ale Capitalei, într-o clădire din sticlă special amenajată. Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Sîmbătă, 13 iunie 2020, Răzvan Dumitrescu a realizat pe Antena 3 o curajoasă emisiune despre ceea ce eu aş numi, împrumutînd formula de la Vasile Dâncu, dintr-un interviu la cristoiuTv, mineriadele din America. Invitat să mă pronunţ prin Skype din depărtarea care e Găgeşti Deal, am vorbit despre dărîmarea statuilor de către protestatari pe motiv că ele ar glorifica sclavia, fapte ruşinoase azi. La un moment dat, am susţinut că, potrivit acestei logici, românii din Italia ar trebui să purceadă la dărîmarea Columnei lui Traian. Şi-ar găsi ajutoare de nădejde în TeFeLiştii de la Roma, care mai mult ca sigur abia aşteaptă o chemare pentru a mai dărîma ceva. De ce să dărîme Columna? m-a întrebat Răzvan Dumitrescu mai mult pentru a mă provoca, pentru că dibuise şi el ironia din propunere. Cum de ce? am răspuns eu. Păi Columna a fost ridicată din bogăţiile jefuite de romani din Dacia, patria noastră. Ca să nu mai spun că pe Columnă sînt imagini care surprind pe daci în postura revoltătoare de sclavi.

Din cîte-mi dau eu seama, Pandemia dărîmării statuilor a cam trecut. Columna cred c-a scăpat. Astfel că pot lansa aici o iniţiativă pe care sper s-o preia vreun partid în bătălia electorală care se apropie.

Iată despre ce-i vorba.

Din Memoriile lui Stelian Popescu aflu că la audienţa pe care o are la Mussolini, ziaristul, mogulul şi politicianul nostru abordează o chestiune de mare interes în România:

Cea a copiei româneşti a Columnei lui Traian. Citez:

„«Duce, cu ocazia inaugurării Şcolii Române s-a vorbit de o copie după Columna lui Traian şi ai promis şi sprijinul Excelenţei Tale. Eu socotesc că dacă Roma ne-ar dărui această columnă n-ar fi nimic mai de preţ care să facă o mai mare impresie în România ca acest dar».

«Da, dar ar costa prea mult şi nici noi nu sîntem bogaţi».

«În orice caz, mai mult decît noi şi apoi ideea arhitectului Antonescu că s-ar putea face copia în bronz ar costa mult mai ieftin; cred că este destul de bună.»

«Mă voi gîndi şi voi face tot ce voi putea în timpurile acestea»

«Vei lega, Duce, numele lui Traian şi al Excelenţei Voastre, şi după aproape 20 de secole noi românii ne vom simţi mai mult decît oricînd legaţi de Roma, iar Ducele Mussolini va fi pomenit la noi atît de mult dacă nu mai mult ca în Italia».”

Audienţa a avut loc la 13 ianuarie 1933.

Chestiunea unei Copii a Columnei nu e nouă. Prima propunere de realizare a unei copii expuse la Bucureşti a fost cea a lui Mihail Kogălniceanu. La discuţia pe Buget din 1867, cînd se ajunge la Instrucţiunea publică se ridică problema copiei.

Abia în 1939, prin strădania academicianului Virgil Vătăşianu, statul român comandă realizarea unei copii de către meşteri de la Vatican. La început s-a comandat doar fusul Coloanei, apoi soclul. Se dorea reconstituirea Columnei aşa cum arată ea la Roma. Ulterior s-a renunţat la ideea asta îndrăzneaţă, dar costisitoare, şi s-a acceptat doar realizarea de mulaje după reliefurile Columnei. Fusul Columnei a fost terminat în 1940, soclul în 1943. A costat totul 4 milioane lei, sumă achitată integral de statul român. Mulajele au fost adăpostite în subsolurile unor muzee din Roma. Ele au ajuns în România abia în iunie 1967, după un întreg tărăboi diplomatic. La vremea respectivă Palatul Poştei nu devenise sediul Muzeului Naţional de Istorie. Copia Columnei a fost expusă la Muzeul de Istorie a Partidului Comunist.

Prin HCM din 3 iulie 1968 a luat fiinţă Muzeul Naţional de Istorie. Muzeul a avut inaugurarea la 8 mai 1972. Copia a fost expusă în corpul de clădire intitulat Lapidarium, construit în curtea vechiului palat al Poştei.

Cu cele 155 de tablouri şi cu cele peste 2500 de figuri din războaiele dacice, Columna lui Traian e pentru noi, românii, o carte album de Istorie.

O carte care ar trebui citită de toţi românii.

Pentru asta ar trebui ca mulajele să fie expuse într-o clădire din sticlă special amenajată într-unul din marele Parcuri ale capitalei după formula Aras Pacis de la Roma, dintre Tibru şi Mausoleul lui Octavian.

Desigur, ele se află expuse la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

 Într-o amenajare specială, într-un parc, ele ar deveni accesibile însă publicului larg.

 Românii ar putea citi astfel destul de uşor o carte imposibil de citit pe Columna originală”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici