COMENTARIU Adrian Onciu: Ministrul Anisie a găsit soluţia ideală pentru începerea şcolii

”Nu am lăsat niciodată şcoala să-mi afecteze educaţia”, spunea hâtru Mark Twain, fără să-i treacă prin cap că la distanţă de aproape două secole vorbele sale vor rămâne la fel de actuale. Cu precizarea că şcoala tradiţională a devenit, mai nou, şcoala online.

84174 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu: Ministrul Anisie a găsit soluţia ideală pentru începerea şcolii

Mediafax FOTO

În timp ce Nelu Tătaru ne ameninţă cu starea de urgenţă, Raed Arafat numără paturile din spitale de cinci ori pe zi, iar mass-media se întrece în ştiri panicarde, încă nu ştim ce se va întâmpla la toamnă cu copiii noştri. Dar putem bănui cu o mică marjă de eroare.

Aşa cum ne-au obişnuit, politicienii suflă şi-n iaurt. Viaţa şi sănătatea înainte de orice! Sloganul sună bine în urechile electoratului speriat (sau de partid), dacă nu am şti câtă ipocrizie se ascunde în spatele lui. Aşa cum lesne s-a văzut, carantina generalizată a reuşit în multe ţări doar să amâne deznodământul. N-a fost nici pe departe soluţia ideală şi a lăsat în urmă un dezastru pe care deocamdată nu îl simţim la adevărata lui amploare.

Atracţia către modelul chinezesc de carantină dură (recomandată de OMS şi urmată de România cu voioşie) are o explicaţie simplă. În ciuda opiniilor divergente ale medicilor legate de eficacitatea carantinei, guvernul Orban a îmbrăţişat-o fără să ezite. Politicienii şi-au făcut un calcul simplu: nicio măsură nu este de prisos când vorbim despre salvarea de vieţi omeneşti! O logică invincibilă la prima vedere şi extrem de convenabilă în perspectiva viitoarelor alegeri şi a viitoarelor tunuri cu medicamente, ventilatoare, măşti şi izolete.

Cum era de aşteptat, după 60 de zile de izolare la domiciliu lucrurile s-au precipitat. Numărul de infectări a crescut de la zi la zi, odată cu numărul de teste, iar politicienii secondaţi de mass-media au început iarăşi să se inflameze şi să arunce pe piaţă scenarii sumbre, apocaliptice.

Şcoala bate la uşă şi ministrul Monica Anisie încă habar n-are cum se vor desfăşura cursurile. Sau cel puţin aşa lasă de înţeles. În schimb ne propune, cu un calm iohannisian, să aşteptăm ”evoluţia epidemiologică”. Ministrul Educaţiei amână astfel un deznodământ care i se citeşte lesne pe buze: şcoala va fi online! O trădează declaraţia cu cele 250.000 de tablete cumpărate pentru elevi, ca şi aşa-zisele cursuri de predare online ţinute cu cadrele didactice pe timpul verii.

Pe politicienii noştri nu-i interesează absolut deloc ce se întâmplă în ţările civilizate, unele infinit mai lovite de pandemie. Nu-i interesează că s-au redeschis şcolile în Occident încă de-acum o lună şi că Marea Britanie, spre exemplu, îi va amenda la toamnă pe părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală. Sub pretextul protejării populaţiei de temutul virus, Monica Anisie o să ne anunţe că rămâne cum s-a stabilit: elevii stau acasă, iar profesorii mimează că-şi fac treaba.

Scenariul hibrid, 50% prezenţi la şcoală şi 50% online, intens vehiculat în ultima perioadă, nu împacă nici capra, nici varza. Pericolul infectării rămâne relativ acelaşi atât cu 20, cât şi cu 40 de elevi în clasă, în special în învăţământul primar şi în grădiniţe, unde distanţarea fizică este imposibil de pus în practică. Venirea la şcoală alternativ, câte o săptămână fiecare subgrupă, iarăşi nu rezolvă problema. Mai mult o complică. Pericolul de infectare rămâne. Aşa că cel puţin până la nivelul clasei a V-a opţiunile ministerului ar trebui să fie clare: ori toată lumea online, ori toţi prezenţi la şcoală.

A-i ţine din nou acasă pe copii ar reprezenta o catastrofă mai mare decât posibila lor infectare cu Covid-19. Atât pentru ei, cât şi pentru mulţi dintre părinţi. Limitele învăţământului online s-au văzut cu uşurinţă. Elevii n-au fost conectaţi la ore altfel decât virtual, iar întregul proces educaţional s-a transferat pe umerii părinţilor. La rândul lor, profesorii mai degrabă au simulat că-şi fac datoria.

Pe unii dascăli dacă-i întrebi îţi spun fără ezitare că Zoom este o marcă de biscuiţi. Cunosc îndeaproape un cadru didactic într-un oraş reşedinţă de judeţ incapabil să deschidă un fişier Word, darămite să predea online. Iar respectivul nu-i deloc o excepţie. E plină ţara de şcoli rurale, şcoli profesionale şi şcoli de categoria a treia, nu doar de colegii renumite, unde părinţii îşi aduc odraslele cu Mercedesul, Tesla şi BMW-ul.  

Nu în ultimul rând rămâne o întrebare fără răspuns: cu cine lăsăm copiii acasă? Plăteşte guvernul Orban salariul unuia dintre părinţi, din cele 80 de miliarde pe care chipurile ni le-a dat UE? Este dispus părintele respectiv să stea acasă cu nasul într-un morman de caiete şi manuale? Are OK-ul de la firma unde lucrează? Îşi va păstra locul de muncă când se va termina toată nebunia?

Un studiu al organizaţiei Salvaţi Copiii arată că o treime dintre elevi au avut materii neacoperite pe durata suspendării cursurilor, iar aproape 6% nu au făcut lecţii online decât foarte rar sau deloc. S-au simţit plictisiţi, dar şi obosiţi, trişti, furioşi sau singuri, în special elevii din ciclul primar. Mai puţin de jumătate dintre copii au fost liniştiţi sau veseli.

Unii dintre profesori par a fi la fel de nemulţumiţi de şcoala online. Radu Iliescu de pildă, foarte activ pe Facebook, atrage atenţia asupra pierderii calităţii actului de învăţământ (aflat oricum într-o grea suferinţă). ”Mutarea şcolii în online este echivalentul pedagogic al industrializării secolului XIX. Industrializarea ce a însemnat altceva decât o pierdere de calitate? Un cearceaf ţesut manual de la plantă la produsul finit poate fi folosit 30 de ani şi-şi păstrează aspectul de ”nou” mai bine de 20 de ani. O haină lucrată manual de la materia primă la produsul finit poate fi lăsată moştenire.

Industrializarea cu care ne-am obişnuit produce gunoaie. Învăţământul industrializat va face exact acelaşi lucru, la o cotă în comparaţie cu care învăţământul de azi va părea paradisul pierdut”, arată Radu Iliescu într-o postare pe Facebook. În plus, profesorul ne atenţionează mai în glumă, mai în serios, că există pericolul ca în curând cadrele didactice să-şi piardă locul de muncă, după ce vor fi înlocuite de tutoriale: ”Îţi trebuie în online cel mult 100 de profesori ca să faci din ei vedete pedagogice (Mihaela la matematică, Dorin la română, Daniel la Fizică, Ioana la chimie ş.a.m.d.). Tineri, frumoşi, spectaculoşi, numai buni să-i inspire pe elevi la învăţătură”.  

Politicienii noştri par să nu vadă decât realitatea virtuală. De cealaltă parte copiii suferă. Părinţii suferă uitându-se la copiii lor cum suferă. Copiii au nevoie să înveţe alături de profesorii şi colegii lor, în şcoala lor. Au nevoie să fie sănătoşi. Iar sănătoşi nu înseamnă ”fără Covid”. Sănătoşi înseamnă veseli, exuberanţi, sociabili, optimişti, plini de energie atât acasă, cât şi în clasă, în parc, în curtea şcolii şi pe terenul de fotbal.

”Capacitatea şcolilor de a oferi o experienţă educaţională cât mai completă cu ajutorul mijloacelor online de comunicare va fi o condiţie esenţială în viitor, chiar dacă reprezintă o ruptură faţă de tradiţiile şcolii româneşti”, punctează preşedintele Klaus Iohannis, promotorul proiectului bombastic intitulat România Educată (şi rămas de cinci ani doar la stadiul de bune intenţii). Aşadar, putem spune că ministrul Anisie a găsit încă de-acum soluţia ideală, agreată pe deplin de şeful statului.

Distanţarea socială a copiilor este un dezastru oricum am privi, din orice unghi. Dar ce mai contează, din moment ce principalul scop al politicienilor este să ne trimită la urne cu ştampila pregătită şi masca de protecţie legată la ochi.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici