Paranoia lui Putin crește după atacurile asupra Iranului. Care este impactul asupra războiului din Ucraina

Conform analiștilor, uciderea lui Khamenei a declanșat două instincte puternice în Kremlin: frica pentru propria longevitate politică și obsesia de a-și asigura supraviețuirea prin succesul militar în Ucraina, scrie Politico.

Într-o declarație publică, Putin a condamnat atacul asupra liderului iranian drept „o crimă prin încălcarea cinică a normelor morale și a dreptului internațional”, fără a menționa însă direct țările implicate.

Experți politici subliniază că evenimentele recente, inclusiv răsturnarea fostului aliat al Rusiei, Nicolas Maduro, au accentuat izolarea lui Putin.

Politica sa internă și externă reflectă teama de trădare și controlul strict asupra disidenței. Analistul Alexander Baunov de la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia afirmă că moartea lui Muammar Gaddafi a servit ca punct de cotitură în politica rusă, consolidând percepția lui Putin că Occidentul poate elimina brutal lideri globali, ceea ce i-a crescut precauțiile.

Criza iraniană, în viziunea Kremlinului, are și implicații strategice: poate genera prețuri mai mari la petrol, slăbi coeziunea Occidentului și distrage atenția SUA de la „operațiunea militară specială” din Ucraina. În același timp, Putin își menține pragmatismul: securitatea personală și a regimului primează, iar sprijinul acordat Iranului sau altor state nu va depăși interesele Rusiei.

Profesorul Sam Greene de la King’s College London notează că acțiunile recente arată că Putin va folosi orice presiune internațională pentru a-și întări poziția în război și a-și proteja regimul.

Experții avertizează că dictatorii cu putere concentrată, ca Putin, părăsesc funcția fie arestați, fie în sicriu, iar această realitate influențează deciziile sale interne și externe.