Administrația Trump promovează la ONU o declarație privind „libertatea de exprimare”, care vizează reglementarea tehnologiei europene

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Administrația președintelui american Donald Trump vrea să promoveze, în cadrul viitoarei Adunări Generale a ONU, o declarație internațională privind „libertatea de exprimare”.

Inițiativa aceasta a stârnit deja reacții critice în rândul oficialilor europeni. Potrivit POLITICO, care a obținut un proiect al documentului, oficialii europeni consideră că textul reprezintă un atac indirect la adresa legislației europene care reglementează platformele digitale.

Statele Unite au început deja să distribuie proiectul declarației mai multor guverne, iar scopul este ca documentul să fie semnat de șefi de stat și de guvern în marja reuniunii anuale a Națiunilor Unite, programată în luna septembrie.

Friedrich Merz avertizează administrația Trump: Nu vreau ca SUA să se amestece în alegerile din Germania

Administrația Trump renunță la blocarea a 10 miliarde de dolari destinate îngrijirii copiilor și serviciilor sociale

Conform proiectului consultat de POLITICO, în document sunt criticate „noile legi” și „cadrele de reglementare” despre care se spune că pun în pericol libertatea de exprimare în „țările democratice istorice”.

Administrația Trump și lideri ai Partidului Republican au comentat de multe ori reglementările privind platformele online, în special cele adoptate de Uniunea Europeană, despre care spun că reprezintă forme de cenzură.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este discursul susținut în februarie 2025 de vicepreședintele american JD Vance, care declara că cea mai mare amenințare pentru Europa nu este reprezentată de Rusia sau China, ci de propriile măsuri împotriva libertății de exprimare.

Reacții din interior la adresa noului document

Reacțiile din Parlamentul European nu au întârziat să apară. Eurodeputatul german Alexandre Geese, din partea Verzilor, consideră că inițiativa administrației Trump urmărește mai degrabă interese politice decât apărarea libertății de exprimare.

„Instinctul impulsiv al administrației Trump de a prezenta orice reglementare tehnologică drept o cruciadă pentru libertatea de exprimare este un teatru politic, o perdea de fum calculată, menită să devieze atenția de la adevărații cenzori: guvernul SUA și aliații săi corporativi”, a declarat acesta după ce a analizat fragmente din proiect.

Statele semnatare ar urma să „se angajeze” să „recunoască faptul că sancționarea discursului pretins fals”, precum „dezinformarea”, „informațiile eronate” sau „discursul instigator la ură”, poate pune în pericol „libertatea de exprimare”, cu excepția cazului în care respectivul conținut incită direct la violență.

Joi, subsecretarul de stat american pentru diplomație publică, Sarah Rogers, a confirmat existența unui astfel de proiect, într-o postare publicată pe platforma X.

„Am redactat o declarație comună cu scopul de a promova transparența și de a genera consensul. Declarația este concepută ca o expresie a curtoaziei și a valorilor comune și, de asemenea, ca o sursă de îndrumare interpretativă pentru companiile americane de vorbire care respectă legile străine”, a transmis Rogers.

Doi oficiali europeni au confirmat pentru POLITICO că proiectul circulă deja la Bruxelles, înainte de evenimentului de semnare pe care Statele Unite îl pregătesc pentru luna septembrie.

În ultimii ani, statele membre ale Uniunii Europene au încercat să limiteze riscurile generate de conținutul ilegal și dezinformarea din mediul online.

Legea serviciilor digitale (DSA) clasifică amenințările la adresa proceselor electorale drept riscuri sistemice, iar autoritățile europene au acordat o mare atenție combaterii campaniilor de dezinformare.

Ce prevederi are documentul

Țările UE încearcă acum să negocieze formularea textului astfel încât să nu creeze un precedent care ar putea afecta legislația europeană și să evite criticile ce ar putea apărea dacă ar refuza să semneze un document menit să protejeze libertatea de exprimare.

De asemenea, proiectul urmărește să protejeze platformele online de obligația de a interveni asupra conținutului online. Semnatarii urmează „să se angajeze să evite impunerea unor obligații furnizorilor de servicii care ar duce la eliminarea excesivă a conținutului sau la restricționarea discursului protejat, ca urmare a presiunilor juridice sau de reglementare”.

De asemenea, prin acest document, guvernelor li se cere să promită că nu vor impune platformelor online obligația de a „modera proactiv conținutul” care se încadrează în anumite categorii de discurs.

Categoriile de discurs protejat enumerate în proiectul de declarație includ discursul politic și cel religios, dar și câteva domenii esențiale pentru mișcarea MAGA: „discursul despre procesele electorale”, inclusiv preocupările „legate de sistemele de numărare a voturilor”; „discursul științific, academic și intelectual, inclusiv opiniile și teoriile inedite privind sănătatea publică”, precum și „faptele susținute statistic, biologic sau empiric, chiar și atunci când acestea sunt contestate de organisme oficiale sau sunt incomode din punct de vedere politic”.