America Latină: sub presiunile SUA, tot mai multe state renunță la medicii trimiși de Havana

Una dintre cele mai recente decizii a venit din Honduras, unde guvernul a pus capăt în martie programului „Operațiunea Miracol”, prin care medici cubanezi ofereau servicii oftalmologice gratuite populației. Decizia a afectat inclusiv pacienți care urmau să fie operați în cadrul programului. Autoritățile honduriene au argumentat că activitatea personalului medical cubanez nu respecta în totalitate reglementările locale, arată CNN.

Tot mai multe țări se retrag

Honduras nu este un caz izolat. Și alte state precum Jamaica, Guyana, Guatemala sau chiar Venezuela au început să reducă sau să înceteze colaborarea cu misiunile medicale cubaneze. Fenomenul reprezintă o lovitură importantă pentru Havana, care folosește aceste programe atât ca instrument diplomatic, cât și ca sursă importantă de venituri externe.

Administrația americană și-a intensificat în ultimii ani criticile la adresa programului. Secretarul de stat Marco Rubio a susținut că misiunile medicale cubaneze funcționează prin practici apropiate de munca forțată. El a anunțat restricții de viză pentru oficialii implicați în gestionarea acestora. Departamentul de Stat afirmă că personalul medical primește doar o parte din sumele plătite de statele gazdă, în timp ce restul banilor ajung la guvernul cubanez.

Un raport vorbește despre presiuni și restricții

În aprilie, un raport al Inter-American Commission on Human Rights a recunoscut contribuția importantă a medicilor cubanezi în zone izolate și slab deservite de sistemele locale de sănătate. În același timp, documentul a semnalat existența unor practici controversate. Potrivit raportului, medicii ar fi supuși unor restricții privind libertatea de mișcare, relațiile cu comunitățile locale și exprimarea opiniilor politice. Autoritățile cubaneze resping aceste acuzații și susțin că misiunile reprezintă un act de solidaritate internațională.

Importanța economică a programului este uriașă. Statele Unite estimează că misiunile medicale aduc Cubei până la 4 miliarde de dolari anual, cifră contestată de Havana. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a apărat în repetate rânduri utilizarea cooperării medicale ca sursă legitimă de venit pentru o țară afectată de sancțiunile economice și de accesul limitat la piețele internaționale.

Medicii, prinși între oportunitate și nemulțumire

Mai mulți foști membri ai misiunilor medicale au declarat pentru CNN că participarea la programe le-a oferit șansa de a câștiga sume imposibil de obținut în Cuba. Unii susțin însă că au fost dezamăgiți de condițiile impuse și de controlul exercitat asupra lor de autoritățile cubaneze. Pentru mulți dintre ei, experiența în străinătate a reprezentat și primul contact direct cu o realitate diferită de cea prezentată în Cuba.

În multe zone sărace din America Latină, medicii cubanezi au acoperit lipsa personalului medical și au oferit servicii inaccesibile unei părți a populației. Reducerea prezenței lor riscă să afecteze accesul la îngrijire medicală pentru comunități întregi. În același timp,  Cuba pierde unul dintre cele mai eficiente instrumente de influență externă construite în ultimele decenii.