Analist, în Moscow Times: Ultraconservatorismul, noua ideologie a elitelor Rusiei, aflată între comunism şi democraţie

Ultraconservatorismul a devenit atitudinea ideologică adoptată de elitele din Rusia, un stat care, după destrămarea URSS, a adoptat un sistem politic intermediar între socialism şi capitalism, între comunism şi democraţie, comentează analistul Alexei Levinson, în cotidianul Moscow Times.

8521 afişări
Imaginea articolului Analist, în Moscow Times: Ultraconservatorismul, noua ideologie a elitelor Rusiei, aflată între comunism şi democraţie

Analist, în Moscow Times: Ultraconservatorismul, noua ideologie a elitelor Rusiei, aflată între comunism şi democraţie (Imagine: Arhiva Mediafax Foto/ AFP)

"Ultraconservatorismul este noul spirit al timpului în Rusia. Conducerea ţării a adoptat această atitudine, influenţa în presa rusă este evidentă, la fel şi în sfera publică. Componentele religioase şi militare din programa şcolară, revizuirea cursurilor de istorie, construcţia de locaşe de cult şi monumente - toate au rolul de a consolida, de a fortifica şi a perpetua atitudini, moduri de viaţă şi forme de putere care au fost predominante în Rusia", scrie sociologul Alexei Levinson, de la Institutul independent Centrul Levada, într-un editorial intitulat "Cum a devenit ultraconservatorismul calea aleasă de elitele Rusiei - din presă până în armată, reacţionismul este noul spirit al timpului".

"În anii 1990, societatea rusă a trecut de la ruinele socialismului spre un sistem politic democratic şi o economie de piaţă. Până la jumătatea anilor 1990, relaţiile economice interne au ajuns, în cea mai mare parte, la un punct convenabil atât pentru proprietari, cât şi pentru manageri, precum şi pentru cei aflaţi la un nivel intermediar. Se ajunsese la o stare de echilibru", explică Levinson.

"Sigur că acest echilibru nu a convenit majorităţii cetăţenilor, dar a fost în regulă pentru minoritatea care deţine principalele active ale societăţii ruse. (...) Această stare intermediară le-a convenit cel mai mult birocraţilor post-sovietici care au produs reguli, legi şi reglementări, precum şi metode de aplicare selectivă sau de ignorare a acestora. Ei nu au vrut revenirea la socialism. Toată lumea ştie că puterea lor este mult mai mare decât a funcţionarilor din perioada sovietică. Nu au nevoie să se ajungă la democraţia burgheză, cu instanţe judiciare independente şi sfere interactive de putere. Oamenii «nu le-ar înţelege...» în Rusia. Burghezia care s-a format alături de birocraţie - noii deţinători ai activelor - nu ar vrea nici o revenire la socialismul sovietic. Şi nu au nevoie de capitalism dezvoltat după modelul occidental, cu transparenţă, standarde şi instrumente de audit. «Perfect! Să rămânem aici un moment!», gândeşte elita post-sovietică. În acest mod s-a format o parte a sistemului actual. Conservatorismul este un instinct şi o stare, iar acum au luat forma unei ideologii", subliniază Alexei Levinson.

"Reformele democratice iniţiate în perioada anterioară au fost abandonate şi a început disoluţia graduală a noilor instituţii sociale, cu orice pretext. Publicul a urmărit în tăcere o situaţie în care i se neagă promisiunile democraţiei exact cum au fost negate cele ale comunismului. Starea de frustrare a generat o multitudine de complicaţii şi patologii în conştiinţa maselor. Prima dovadă în acest sens a fost ideea «democraţiei speciale» de care ar avea nevoie Rusia, un model care, evident, nu este similar cu cel din Occident. Treptat, s-a ajuns la conceptul mai convenabil al «căii speciale» a Rusiei. Este clar că nu suntem pe drumul ales de ţările occidentale şi nu vom ajunge niciodată. Ne-am gândit la sistemul Chinei, dar fără a concura cu această ţară. În acelaşi timp, aproape nimeni nu vrea să admită că Rusia este în urmă. Încercăm să ne imaginăm pe o cale specială; ideea creează confort, dar nu ne putem opri aici. Logica exclusivităţii a condus la ideea unor drepturi speciale. Putem face lucruri pe care alţii nu pot. După anexarea regiunii Crimeea, politicienii au găsit o sută de motive pentru a argumenta că a fost decizia legitimă, corectă, legală", notează Levinson.

"Mulţi ruşi sunt în confuzie din cauza tranziţiei de la socialismul sovietic la capitalismul parţial de stat. (...) Însă autorităţile au înţeles că ultraconservatorismul - prin dozarea sistematică a unui trecut virtual - permite menţinerea statutului necesar elitelor. S-a ajuns la un consens între public şi autorităţi. Iar valoarea a fost dovedită: două-treimi dintre cetăţeni aprobă acum activităţile reprezentantului suprem, Vladimir Putin", concluzionează Alexei Levinson, notând că "ultraconservatorismul" a devenit un nou tip de "activism", "menit să genereze panică şi să provoace lumea externă ostilă".

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici