"Atacurile continue" afectează eforturile Kievului de aderare la NATO, avertizează Stamatopoulos

Stamatopoulos nu a citat în mod direct Rusia, o fostă superputere care neagă acuzaţiile potrivit cărora se află în spatele războiului din Ucraina şi urmăreşte să oprească marşul Kievului către Occident.

Însă el a reafirmat angajamentul NATO de a ajuta fosta republică sovietică atât să se apere, cât şi să construiască o armată suficient de descurajatoare pentru a evita posibilitatea unor conflicte viitoare.

"Suntem conştienţi de provocările formidabile cu care se confruntă Ucraina", a declarat Stamatopoulos în cadrul unei reuniuni în domeniul Apărării la Kiev.

"Nu este uşor să lansezi reforme vaste în timp ce gestionezi un conflict major şi descurajezi atacuri continue împotriva integrităţii tale teritoriale", a subliniat el.

Adjunctul secretarului general al NATO efectuează această vizită la Kiev după trei luni de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu care a reuşit să reducă, dar nu să oprească revolta prorusă în care au fost ucise aproape 6.300 în estul industrial al Ucrainei.

Kremlinul speră că faptul că armistiţiul a redus carnagiul va determina Uniunea Europeană (UE) să anuleze, în următoarele luni, unele dintre sancţiunile cele mai dure impuse Rusiei.

Un prim val de măsuri punitive a fost adoptat ca răspuns la anexarea de către Moscova, în martie 2014, a Peninsulei ucrainene Crimeea, la Marea Neagră.

Însă ţări ca Grecia şi Ciprul - ale căror economii sunt în pericol - s-au împotrivit ideii prelungirii sancţiunilor impuse Rusiei până la sfârşitul anului.

- Recucerirea Crimeei

Ultimul armistiţiu a lăsat porţiuni vaste din regiunile Lugansk şi Doneţk (est), vorbitoare de rusă, sub controlul insurgenţilor proruşi.

Unii rebeli ameninţă acum că ar putea să respingă forţele guvernamentale şi mai mult, în cazul în care preşedintele ucrainean Petro Poroşenko nu le acordă un statut semiautonom permanent.

Poroşenko nu a obţinut, până acum, armament ofensiv de aliaţii săi, deoarece Occidentul se teme de potenţialul răspuns al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Însă el a depus eforturi în vederea renunţării la statutul de ţară neutră al Ucrainei, prin intermediul unui pachet legislativ, şi în vederea staţionării permanente a unor trupe NATO pe teritoriul acestui fost satelit sovietic cu 45 de milioane de locuitori.

Poroşenko a aprobat miercuri o nouă strategie naţională în domeniul securităţii, care se concentrează asupra "restabilirii integrităţii teritoriale a frontierelor recunoscute internaţional ale Ucrainei".

Această formulare implică faptul că Kievul speră în continuare să recucerească Crimeea de la Moscova, în pofida deciziei lui Putin de a staţiona noi forţe şi armament pe peninsula disputată.

Noul document de securitate vizează totodată "integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană şi crearea condiţiilor necesare aderării la NATO".