Avertismentul Republicii Moldova: „Dacă democraţia noastră nu poate fi protejată, nici Europa nu e sigură”
„Pacea noastră este şi pacea europeană”, spune Maia Sandu, în Parlamentul European.
Aceasta afirmă că pe 28 septembrie 2025, Moldova va organiza alegerile „cele mai semnificative din istoria sa”.
„Rezultatul alegerilor va arata daca ne consolidam ca democraţie stabilă pe calea către aderarea la UE, dacă suntem un vecin sigur pentru Ucraina şi un fornizor de securitate pentru Uniune, sau dacă Rusia ne destabilizează, ne îndepărtează de Europa şi ne transformă într-o ameninţare la graniţa de sud-vest a Ucrainei şi graniţa de est a Europei”.
Aceasta a trecut în revistă modul în care majoritatea democraţiilor europene nu au fost pe deplin „desăvârşite” când au intrat în Uniunea Europeană, ci aceste democraţii au luptat cu dictaturi, au depăşit greutăţi economice şi nici unul dintre state n-a făcut asta de unul singur.
„Fiecare democraţie reprezentată aici a fost construită, sprijinită şi protejată cu ajutorul celorlalţi. Germania şi Franţa, devastate de război, au ales reconcilierea. Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburgul au pus fundaţia Europei. Întâi fragilă, dar împreună puternică. Atunci când s-a alăturat Irlanda, solidaritatea a transformat proiectul european. Danemarca a arătat că până şi democraţiile consolidate aleg Uniunea ca să-şi asigure viitorul. Apoi a venit rândul Europei de Sud, Grecia, Spania, Portugalia, care abia ieşiseră din dictatură, aveau mai puţin de 10 ani. Democraţiile lor au fost adăpostite şi consolidate în Uniune. Austria, Finlandia şi Suedia au urmat, ţări neutre, care şi-au întărit propria securitate şi securitatea Europei. A venit apoi marele val de extindere în Europa Centrală şi de Est. Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, care abia ieşiseră din comunism de vreo 15 ani, dar care împreună au devenit mai puternice şi mai prospere în interiorul UE. Au intrat şi Cipru şi Malta, dovadă că nu există democraţii prea mici, chiar şi cele mici contează. Au urmat România şi Bulgaria la mai puţin de 20 de ani după ce au scăpat de trecutul socialist. Mai aveau încă mult de făcut la momentul acela, dar aderarea le-a conferit stabilitate şi spaţiu de dezvoltare. Croaţia, care era marcată de război, a găsit pace şi securitate în această familie. Iar astăzi, Moldova, Ucraina şi Balcanii de Vest bat la uşă. Dovadă vie că proiectul european prosperă, încă creşte şi încă asigură protecţie”, a spus Maia Sandu.
Porivit preşedintei Republicii Moldova, atât Moldova cât şi Ucraina sunt gata să facă pasul către următoarea etapă de negocieri, într-un proces bazat pe merite care reflectă progresele.
„Şi ambele democraţii vor fi mai sigure odată ce suntem înăuntrul Uniunii. De aceea spun că această uniune nu este despre perfecţiune, ci despre protecţie. Protecţia unor democraţii fragile până când devin puternice. Şi aşa ar trebui să fie şi astăzi. Deoarece democraţia nu e ceva ce se întâmplă automat, ci vine după greutăţi şi după sacrificii. Şi mai ales vine cu sprijin din partea prietenilor. Aceasta este lecţia Moldovei. Şi este şi avertismentul pe care îl lansează Moldova: dacă democraţia noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democraţie din Europa nu este în siguranţă. Stimaţi deputaţi, luna trecută am sărbăturit 34 de ani de independenţă. În ultimii 30 de ani, Moldova a construit o democraţie vie. Fragilă, da, dar una care rezistă”, a mai spus Maia Sandu.
Preşedinta a amintit că statul a supravieţuit unui conflict separatist alimentat de Rusia, unui colaps economic, unui şantaj energetic, unor embargouri comerciale, până şi unei fraude bancare care a scuturat statul din temelii, dar nu l-a putut doborî.