Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pentru extindere. Statele noi ar putea pierde dreptul de veto pentru mai bine de 15 ani

Publicat: 15 06. 2026, 19:15

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus că noile state care vor adera la Uniunea Europeană ar putea să își piardă dreptul de veto național pentru o perioadă de peste 15 ani, în baza unor noi clauze de „salvgardare” incluse în tratatele de aderare.

Măsura este discutată în contextul în care Ucraina și Republica Moldova au început oficial negocierile de aderare la UE, potrivit Euractiv.

Marta Kos a sugerat totodată sprijin pentru propunerile susținute de Franța, Germania și alte state membre, care vizează limitarea temporară a drepturilor de vot ale noilor membri în domenii precum bugetul, securitatea, politica externă.

Decizia de a demara o nouă rundă de negocieri oficiale de aderare cu Ucraina și Moldova a venit în urma unor solicitări din partea mai multor guverne europene de a introduce mecanisme de protecție.

Acestea ar urma să fie activate în cazul în care statele candidate ar face pași înapoi în privința reformelor legate de democrație, statul de drept sau libertatea presei.

„Aceasta va fi o nouă generație de tratate de aderare, în sensul că vom avea noi garanții”, a spus Marta Kos.

Ea a adăugat că noile clauze privind perioada de probă ar avea scopul de a „garanta că, odată ce vom accepta noi membri, aceștia vor respecta normele europene pe parcursul celor cinci, zece sau cincisprezece ani de când vor fi membri”.

Discuțiile privind înăsprirea condițiilor de aderare au fost influențate și de problemele din interiorul Uniunii Europene.

Printre acestea se numără refuzul Budapestei de a sprijini un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei la începutul acestui an, dar și criticile repetate aduse Ungariei, stat membru din 2004, privind încălcări ale standardelor UE în domeniul statului de drept.

Mai mult, Franța, Germania, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg au cerut introducerea acestor clauze noi, spunând că sunt necesare pentru a preveni situațiile în care viitorii membri ar putea „submina capacitatea de acțiune a UE”.

„Calitatea de membru cu drepturi depline va fi posibilă numai după ce statele membre vor îndeplini toate cerințele; nu există o jumătate de calitatea de membru sau un sfert de calitatea de membru. Există doar calitatea de membru cu drepturi depline”, a spus Kos.