Bulgaria cere încetarea ostilităților în Marea Neagră. Consultări urgente cu România și Turcia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a anunțat miercuri o serie de propuneri pentru consolidarea securității în Marea Neagră, inclusiv un moratoriu asupra ostilităților, întărirea apărării împotriva dronelor și o cooperare mai strânsă cu aliații NATO.

Măsurile au fost discutate în cadrul Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională, convocat în urma incidentelor maritime de marți, 6 octombrie, Potrivit Novinite, reuniunea, care a durat cinci ore, a analizat amenințările la adresa transportului maritim și a infrastructurii strategice a Bulgariei, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.

Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională, condus de președintele Bulgariei, reunește premierul, președintele Parlamentului, miniștri, șefi ai serviciilor de informații și securitate, conducerea armatei și reprezentanți ai grupurilor parlamentare.

Presa internațională: De ce nu intervine NATO după cele trei nave comerciale atacate lângă România și Bulgaria

Erdogan și Putin au discutat despre siguranța navigației în Marea Neagră. Turcia, deschisă să sprijine dialogul

Bulgaria solicită consultări urgente cu România și Turcia

Una dintre propunerile adoptate de autoritățile bulgare vizează organizarea unor consultări urgente cu România și Turcia pentru coordonarea măsurilor de protecție a navelor comerciale din Marea Neagră.

Bulgaria intenționează, de asemenea, să inițieze negocieri cu toate statele riverane, respectiv România, Turcia, Rusia, Ucraina și Georgia, pentru stabilirea unui moratoriu asupra ostilităților maritime.

„Bulgaria trebuie să joace un rol activ în negocierile pentru obținerea unui consens între statele riverane Mării Negre privind un moratoriu asupra ostilităților și transformarea regiunii într-o zonă de securitate comună”, a declarat Iliana Iotova.

Potrivit președintei Bulgariei, oprirea luptelor și utilizarea mijloacelor diplomatice reprezintă cele mai importante condiții pentru restabilirea securității regionale. „Cea mai mare garanție pentru securitatea noastră este încetarea imediată a focului și utilizarea tuturor canalelor politice și diplomatice pentru obținerea păcii”, a precizat Iotova.

Sprijin NATO pentru apărarea împotriva dronelor

Autoritățile bulgare avertizează că utilizarea tot mai frecventă a dronelor aeriene și maritime reprezintă o amenințare pentru navele comerciale și infrastructura strategică și recomandă accelerarea modernizării armatei Bulgariei, inclusiv achiziționarea unor sisteme capabile să neutralizeze dronele.

Sofia intenționează, de asemenea, să solicite NATO suplimentarea mijloacelor de supraveghere aeriană și maritimă, consolidarea apărării de coastă și îmbunătățirea capacităților de identificare și interceptare a aparatelor fără pilot.

„Există posibilitatea să solicităm o contribuție sporită a aliaților la securitatea regiunii Mării Negre, inclusiv prin desfășurarea unor mijloace suplimentare de supraveghere aeriană și maritimă și consolidarea sistemelor de apărare de coastă și împotriva dronelor”, a explicat Iotova.

În cadrul reuniunii a fost analizată și posibilitatea solicitării unor consultări NATO în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, care permite unui stat membru să ceară discuții atunci când consideră că securitatea sa este amenințată. Participanții au apreciat însă că activarea acestui mecanism nu ar aduce, în prezent, măsuri suplimentare.

Totodată, Bulgaria cere și implicarea Uniunii Europene în dezvoltarea unui mecanism care să garanteze libertatea și siguranța navigației în Marea Neagră. Printre măsurile propuse se numără utilizarea sistemelor europene de supraveghere prin satelit pentru identificarea timpurie a amenințărilor.

Două nave comerciale, atacate în apropierea coastelor Bulgariei

Reuniunea Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională a fost convocată după atacurile din 6 octombrie asupra a două nave comerciale aflate în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 130-150 de kilometri de coastă.

Una dintre nave, care naviga sub pavilionul statului Togo, a suferit avarii grave și s-a scufundat în numai trei minute.

În apropierea locului incidentului au fost descoperite o ambarcațiune răsturnată, trei plute de salvare și veste de salvare, însă nu au fost găsiți supraviețuitori. Soarta echipajului navei scufundate rămâne, deocamdată, necunoscută.

A doua navă, sub pavilionul statului Palau, a luat foc. Toți cei 18 membri ai echipajului au fost salvați, însă doi marinari au fost răniți grav. Un cetățean indian a fost internat cu multiple arsuri într-un spital din Varna, iar căpitanul turc a primit îngrijiri medicale pentru răni pe aproape tot corpul.

Proveniența dronelor, încă necunoscută

Marina militară și Forțele Aeriene bulgare au participat la operațiunile de căutare și salvare, inclusiv cu elicoptere și un avion militar Su-25.

Premierul Rumen Radev a precizat că Bulgaria va transmite o notă diplomatică statului responsabil, dacă investigațiile vor demonstra că dronele proveneau din Rusia sau Ucraina. La momentul reuniunii din 7 octombrie, autoritățile bulgare nu stabiliseră cu certitudine proveniența dronelor implicate în atacuri.

Bulgaria cere anchetarea atacurilor din Marea Neagră

Atacurile asupra navelor comerciale au fost condamnate de participanții la reuniune, care le-au considerat încălcări grave ale dreptului maritim internațional și au solicitat o anchetă imediată pentru identificarea responsabililor, precum și publicarea concluziilor după finalizarea investigației.

„Există o tendință de creștere a atacurilor cu drone maritime și aeriene împotriva navelor comerciale, care provoacă avarii, scufundarea unor nave și pierderi de vieți omenești”, a declarat președinta Bulgariei, avertizând că intensificarea atacurilor cu drone afectează atât securitatea navigației, cât și economia și mediul înconjurător.

Ea a explicat că incidentele au dus la restricționarea navigației, reducerea traficului maritim, creșterea costurilor asigurărilor și riscuri de poluare.

Bulgaria intenționează să ridice problema securității Mării Negre la reuniunea liderilor Uniunii Europene din 15-16 octombrie, care va avea loc la Bruxelles, și, de asemenea, să solicite sprijinul Organizației Națiunilor Unite pentru protejarea navigației comerciale.

Propunerile privind securitatea Mării Negre au fost aprobate de trei sferturi dintre membrii Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională. Extrema dreaptă s-a opus, iar alte partide au criticat faptul că Rusia nu a fost identificată drept stat agresor în documentul adoptat.