Canada își caută aliați în Nord: Arctica devine noul front împotriva Rusiei
Canada și-a schimbat orientarea strategică în regiunea arctică, o zonă tot mai disputată geopolitic, unde Rusia își arată din ce în ce mai agresiv pretențiile. Dacă până acum Ottawa și-a bazat securitatea arctică pe cooperarea bilaterală cu Statele Unite, tensiunile comerciale și politice cu Washingtonul împing Canada să caute noi aliați în nordul Europei.
Potrivit Politico, premierul Mark Carney a trimis săptămâna aceasta doi miniștri de rang înalt în Suedia și Finlanda pentru a discuta noi acorduri de apărare. Una dintre opțiuni vizează avionul de luptă Saab Gripen, deși Canada decisese anterior achiziția controversatului F-35 american, simbol al exporturilor militare promovate de Donald Trump.
Canada își reevaluează opțiunile de apărare
„Este clar că există tensiuni comerciale (cu SUA) și vrem să devenim mai apropiați de prietenii noștri”, a precizat ministrul Industriei, Mélanie Joly, luni, la Stockholm, unde a fost primită de vicepremierul suedez Ebba Busch.
Considerat o opțiune mai ieftină și mai ușor de întreținut, avionul suedez Saab Gripen este potrivit pentru țările care caută flexibilitate și costuri reduse. De cealaltă parte, F-35 rămâne un aparat de generația a cincea, cu tehnologie stealth și avionică de vârf, dar extrem de scump și dependent de industria americană.
Investiții majore pentru securizarea zonei arctice
Canada și-a propus să dezvolte un parteneriat strategic cu Suedia și Finlanda, axat pe securitate, apărare, investiții și tehnologie. În timpul vizitei, compania canadiană Roshel a semnat un acord cu producătorul suedez Swebor pentru deschiderea primei fabrici din Canada dedicată producerii de oțel balistic, material crucial pentru vehicule militare.
La nivel politic, mesajul Canadei este clar: suveranitatea în Arctica a devenit prioritate națională. „Privirea NATO trebuie să se mute și spre vest și spre nord, din cauza schimbărilor geopolitice, în special după 24 februarie 2022”, a explicat ministrul de externe Anita Anand, referindu-se la invazia rusă din Ucraina.
Șefa diplomației canadiene a anunțat investiții de zeci de miliarde de dolari în infrastructura arctică, atât civilă, cât și militară, subliniind că resursele minerale critice nu mai sunt doar o temă economică, ci și una de securitate.
Declarație comună împotriva Rusiei
Aflată la Helsinki marți, Anita Anand s-a întâlnit cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, apoi cu miniștrii de externe din grupul Nordic 5 – Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda. În urma acestor discuții, Canada și statele nordice au emis o declarație comună de sprijin ferm pentru Ucraina, avertizând că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung pentru securitatea europeană”.
Cele șase țări cer menținerea integrității frontierelor ucrainene și întoarcerea copiilor deportați în Rusia.