- Home
- Externe
- (21.06.2024, 08:48)
- Diana Nunut
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Care vor fi cele cinci provocări pentru Mark Rutte, la preluarea conducerii NATO: Revenirea lui Trump la Casa Albă şi nemulţumirile flancului estic, printre ele
- Premierul olandez, Mark Rutte, a primit sprijinul oficial din partea tututor celor 32 de membri NATO pentru funcţia de secretar general al Alianţei.
- Ungaria şi Slovacia nu s-au mai opus candidaturii sale, iar Klaus Iohannis, care a anunţat că se retrage din cursă, a permis României să îşi exprime sprijinul pentru Rutte.
- Preluarea conducerii NATO nu va fi lipsită de provocări, într-un context geopolitic care se anunţă plin de evenimente, notează publicaţia POLITICO.
Urmărește
915 afișări
Care vor fi cele cinci provocări pentru Mark Rutte, la preluarea conducerii NATO: Revenirea lui Trump la Casa Albă şi nemulţumirile flancului estic, printre ele
Campania premierului olandez demisionar pentru funcţia de secretar general, Mark Rutte, s-a încheiat joi, când şi-a asigurat sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi NATO. În această săptămână, Ungaria şi Slovacia, printre ultimele ţări care nu se pronunţaseră în privinţa candidaturii lui Rutte, au anunţat sprijinul pentru acesta, iar Klaus Iohannis s-a retras din cursă.
ULTIMELE ȘTIRI
-
„Divorțul de somn” în vacanță: Noua tendință de călătorie face ca turiștii să se „despartă” la culcare. 4 din 10 americani vor paturi separate
-
Director de bancă acuzat că a furat 300.000 de euro din conturile clienţilor prin sute de operaţiuni
-
Două mari ţări ale lumii pun la cale propriul lor plan de pace în Ucraina
-
Lukaşensko spune că trupele nord-coreene în Rusia ar fi o „escaladare” a războiului
Cu toate acestea, Mark Rutte va avea parte de câteva provocări dificile în viitoarea sa carieră. Publicaţia POLITICO notează cinci provocări pe care Rutte va trebui să le abordeze odată ce va prelua conducerea Alianţei Nord-Atlantice.
1. Posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă
Americanii îşi vor alege următorul preşedinte în luna noiembrie şi nu este exclus ca Donald Trump, un sceptic în privinţa NATO şi un critic la adresa Ucrainei, să câştige un nou mandat. Scrutinul are loc la numai o lună după ce Mark Rutte ar fi învestit în funcţia de conducere a NATO.
De asemenea, Trump a afirmat de mai multe ori că va reduce ajutorul american pentru Ucraina dacă se întoarce la Casa Albă. Acest lucru ar însemna o lovitură puternică dată credibilităţii aliaţilor NATO în ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei pentru a se apăra împotriva Rusiei, în contextul în care SUA a fost de departe cel mai mare donator de ajutor militar pentru Kiev.
2. Atacurile de iarnă ale lui Putin asupra Ucrainei
Ucraina a fost atacată mai intens în ultimele luni, suferind pagube semnificative pe front, pe măsură ce pachetul de ajutor militar din partea SUA a întâmpinat obstacole, iar adoptarea şi operaţionalizarea lui în totalitate va mai dura.
În acest sens, pe măsură ce iarna se va apropia, reţeaua electrică a Ucrainei, deja grav afectată de atacurile repetate în 2023, Kievul va solicita ajutor pentru a se apăra. Ţările NATO se luptă, de asemenea, să trimită sisteme de apărare aeriană, iar o decizie recentă luată de SUA este de a prioritiza livrările sistemelor de apărare antiaeriană pentru Ucraina.
3. Creşterea numărului membrilor NATO care alocă minim 2% din PIB pentru apărare
NATO a sărbătorit săptămâna aceasta un număr record de aliaţi care au atins ţinta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare - 23. Cu toate acestea, o treime din alianţă încă nu au îndeplinit pragul, deşi şi-a luat acest angajament în urmă cu 10 ani.
Naţiunile din sudul Europei se numără printre cei mai mari contravenienţi, incluzând Italia, Spania sau Portugalia.
„Bilanţul slab al prietenilor noştri mediteraneeni este arma perfectă pentru Trump", a declarat, sub anonimat, un diplomat de rang înalt din regiunea baltică, pentru POLITICO.
4. Nemulţumirile de pe flancul estic
Statele-membre NATO, care se învecinează cu Rusia, nu sunt agreează în totalitate ideea numirii lui Rutte la conducerea Alianţei. Una din nemulţumirile lor este legat de faptul că rolul de vârf în cadrul NATO a revenit întotdeauna unui vest sau nord-european, deşi ţările din flancul estic fac parte din alianţă de un sfert de secol.
Prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, nu s-a înscris în cursa pentru postul de conducere al NATO, întrucât i s-a spus că nu va primi sprijinul unor ţări precum SUA, Franţa şi Germania.
Cu toate acestea, se aşteaptă ca ţările din flancul estic să ceară o mai bună reprezentare la nivelul secundar al NATO: postul de secretar general adjunct şi diferitele posturi de asistenţi ai secretarului general.
5. Fanii lui Putin din Europa
La nivel european, în urma alegerilor europarlamentare, partidele de extremă dreapta sceptice faţă de NATO şi iubitoare de Putin se află în plină ascensiune. În Franţa, Germania sau Austria, aceste formaţiuni au obţinut scoruri semnificative.
Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate – de extremă dreapta, din Olanda, care a câştigat alegerile europene din 9 iunie – a afirmat, pentru postul de propagandă rusesc RT, că îl aplaudă pe Vladimir Putin, ,,aşa cum îl aplaud şi pe domnul Trump, pentru că sunt lideri, care stau acolo în numele poporului rus şi american".
Preşedintele în exerciţiu, Jens Stoltenberg, urmează să se retragă până la 1 octombrie.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Citește pe alephnews.ro: FOTO. Noi descoperiri în cazul morții lui Liam Payne. Iubita sa a împărtășit o ultimă scrisoare pe care artistul i-a lăsat-o: „Împreună pentru totdeauna”
Citește pe www.zf.ro: Concluzia experimentului Germaniei cu săptămâna de lucru de patru zile: Odată ce ai încercat-o, e greu să renunţi
Citește pe www.zf.ro: Firma din România care face bani din ce aruncă românii la coş a deschis cea mai modernă fabrică din UE
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Concluzia experimentului Germaniei cu săptămâna de lucru de patru zile: Odată ce ai încercat-o, e greu să renunţi
Ţara care se scufundă în beznă. Criza economică a explodat, iar acum milioane de oameni au rămas fără curent electric, apă, medicamente şi alte resurse vitale. Şcolile şi micile afaceri s-au închis, iar oamenii au început să se revolte
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Câți copii are acest indonezian de la Asia Express. Când a auzit, Nicolai Tand a rămas cu gura căscată
CANCAN.RO
„Ce făcătură!” Acuzații de aranjament la adresa postului Antena 1, după ce Ioana State și Mane Voicu au fost salvați de la eliminarea din Asia Express
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe