China ar putea avea 1.500 de focoase nucleare până în 2035. Raportul Pentagonului

În 2020, SUA estimau că China avea în jur de 200 de focoase nucleare şi se aştepta ca stocul să se dubleze în decurs de un deceniu. Doi ani mai târziu, China a atins această ţintă şi ar putea avea aproximativ 1.500 de focoase nucleare până în 2035 dacă va continua să îşi extindă arsenalul în ritmul actual, potrivit raportului 2022 China Military Power.

"Ceea ce am văzut cu adevărat în ultimii doi ani este această expansiune accelerată", a declarat un înalt oficial din domeniul apărării.

Cea mai populată ţară din lume îşi foloseşte armata în plină expansiune ca pe unul dintre instrumentele sale pentru a crea un sistem internaţional care să favorizeze viziunea sa asupra lumii, reprezentând "cea mai consecventă şi sistemică provocare pentru securitatea naţională a SUA", potrivit raportului, iar capacitatea nucleară mai mare este departe de ceea ce China obişnuia să numească o descurajare nucleară "slabă şi eficientă". Investiţia Beijingului în triada sa nucleară - opţiuni de lansare nucleară pe mare, terestră şi aeriană - reprezintă un motiv de îngrijorare pentru Washington.

De asemenea, China a efectuat 135 de teste cu rachete balistice în 2021, potrivit raportului, ceea ce reprezintă mai mult decât restul lumii la un loc. Numărătoarea exclude rachetele balistice folosite în războiul din Ucraina, a precizat raportul.

Oficialul a oferit, de asemenea, noi detalii despre testul chinezesc al unei rachete hipersonice în iulie 2021 care a zburat în jurul lumii înainte de a-şi atinge ţinta, o realizare care a atras atenţia asupra ritmului întârziat al dezvoltării armelor hipersonice ale SUA. Oficialul a declarat că sistemul chinez a zburat 40.000 de kilometri şi a demonstrat cel mai lung zbor al oricărei arme chineze de atac terestru de până acum.

Armata chineză, cunoscută în mod oficial sub numele de Armata Populară de Eliberare, dezvoltă, de asemenea, arme spaţiale şi contra-spaţiale, se arată în raport, considerând tehnologia avansată ca o modalitate de a descuraja intervenţia externă într-un conflict militar regional.

China are o armată permanentă de aproape 1 milion de soldaţi, cea mai mare flotă din lume după numărul de nave şi a treia forţă aeriană din lume, potrivit raportului.

Strategia Naţională de Apărare 2022, publicată de SUA luna trecută, identifică China ca fiind o provocare pentru Statele Unite, un aspect reiterat adesea de către liderii de top ai Pentagonului.

Tensiunile dintre Beijing şi Washington se învârt frecvent în jurul Taiwanului. În cel mai recent raport - numit oficial Evoluţii militare şi de securitate care implică Republica Populară Chineză - SUA nu anticipează o invazie iminentă a Taiwanului. În schimb, potrivit raportului, SUA au văzut cum Beijingul a intensificat presiunea diplomatică, economică, politică şi militară asupra Taiwanului.

"Chiar dacă nu vedem o invazie iminentă, acesta este un fel de nivel ridicat de activitate de intimidare şi coercitivă în jurul Taiwanului", a declarat oficialul.

Raportul a analizat, de asemenea, relaţia dintre Rusia şi China. Cele două ţări au emis o declaraţie comună la 4 februarie, semnalând dorinţa de a continua parteneriatul şi cooperarea. Beijingul şi Moscova au "interese complementare" în ceea ce priveşte securitatea lor naţională şi o abordare comună a relaţiilor internaţionale. Dar invazia rusă în Ucraina, câteva săptămâni mai târziu, a complicat relaţia în moduri care s-ar putea să nu fie încă pe deplin clare.

"Bineînţeles că va fi un domeniu de interes pentru noi şi pentru alţi observatori din Europa şi din alte părţi", a declarat oficialul. "Am văzut cum RPC continuă să sprijine într-un fel sau altul Rusia pe plan diplomatic şi să amplifice o mare parte din propaganda şi dezinformarea lor. Şi, prin urmare, acestea sunt domenii de interes deosebit".