Prestigioasa instuție americană de învățământ a comunicat oficial că a ajuns la un acord cu administrația Trump și va plăti peste 220 de milioane de dolari guvernului federal. Acordul extrajudiciat, încheiat după luni de negocieri tensionate și într-un climat academic profund scindat, va permite reluarea finanțării federale, oprită după ce universitatea a fost acuzată că a tolerat manifestări antisemite în campus.
Columbia a fost acuzată că nu a intervenit suficient în fața unor manifestări percepute ca antisemite, precum sloganuri, gesturi sau tensiuni la cursuri, apărute în timpul protestelor pro-palestiniene din primăvara anului 2024, care au fost resimțite de unii studenți evrei ca ostile sau intimidante.
Potrivit termenilor înțelegerii, citați de AP News, Columbia va plăti 200 de milioane USD, eșalonat pe trei ani, către guvernul federal și 21 de milioane USD pentru soluționarea unor acuzații de discriminare împotriva angajaților evrei.
Acordul nu include nicio recunoaștere a vinovăției din partea universității, însă formalizează o serie de reforme impuse de administrație, inclusiv revizuirea procesului disciplinar studențesc, aplicarea unei definiții federale controversate a antisemitismului, revizuirea programei de studiu despre Orientul Mijlociu, interzicerea programelor care urmăresc „obiective rasiale ilegale” și eliminarea politicilor DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune), pe care administrația Trump le consideră neconstituționale.
Totuși, câteva instanțe federale au blocat deja aplicarea ordinelor excutive ale președintelui american, motivând că sunt neclare și pot duce la cenzurarea libertății de exprimare.
„Acest acord reprezintă un pas important înainte, după o perioadă de control federal intens și incertitudine instituțională”, se arată în comunicatul emis miercuri de oficialii universității.
Administrația Trump a prezentat înțelegerea drept un model pentru celelalte universități. Secretara Educației, Linda McMahon, a numit-o „o schimbare seismică în lupta împotriva antisemitismului în campusurile susținute de contribuabili”, menționând că „Reformele de la Columbia sunt o foaie de parcurs pentru universitățile de elită care vor să recâștige încrederea americanilor”.
Donald Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Columbia s-a angajat să pună capăt politicilor DEI ridicole, să admită studenți doar pe bază de merit și să protejeze libertățile civile ale tuturor studenților”.
În cadrul acordului, Columbia a acceptat și să adreseze viitorilor studenți internaționali întrebări despre motivul venirii în SUA, să transmită guvernului, la cerere, informații despre sancțiuni aplicate studenților străini cu viză, și să suspende, exmatriculeze sau să revoce diplomele a peste 70 de studenți implicați în proteste pro-palestiniene.
Universitatea Columbia a fost primul caz major în ofensiva administrației împotriva campusurilor percepute drept liberale și ostile față de Israel. Între timp, și alte instituții au fost vizate: peste 2 miliarde USD au fost înghețați la universitățile Harvard, Cornell, Northwestern, Brown și Princeton, iar președintele Universității din Virginia a demisionat sub presiunea unei anchete privind politicile DEI.
Deși acordul pune capăt unei perioade tensionate pentru Columbia, mulți văd în el o cedare în fața presiunii politice. „Acest acord nu este o capitulare”, a precizat Claire Shipman, președinte interimar al universității, citată de Reuters, explicând că înțelegerea protejează libertatea academică și finanțarea federală vitală.
Pe de altă parte, profesorul David Pozen de la Columbia a descris acordul drept un „șantaj legal” și a avertizat că ar putea deschide calea către acorduri “de tip pay-to-play” pentru alte instituții de învățământ. Alți membri ai comunității academice au sugerat că decizia subminează independența universităților și normalizează interferența guvernamentală în educație.
Liderii protestelor afirmă că manifestațiile nu au fost îndreptate împotriva studenților evrei, ci au vizat strict politicile guvernului israelian în Gaza.