COMENTARIU: Rusia a împins Ucraina mai aproape de NATO, dar Alianţa este prea precaută pentru a o integra

Rusia a reuşit în doar câteva luni să facă ceea ce Vadim Greceaninov a încercat timp de zece ani. Misiunea sa în calitate de preşedinte al Consiliului Atlantic al Ucrainei, o organizaţie de lobby din Kiev, a fost să-i convingă pe liderii, cetăţenii şi ofiţerii militari ai ţării că aderarea la NATO este singura cale spre securitatea Ucrainei. El nu a avut însă succes. Un sondaj efectuat de institutul Pew în 2009 arăta că majoritatea ucrainenilor (51 la sută) se opuneau aderării la NATO şi numai 28 la sută o susţineau, scrie Time.

Această tendinţă s-a inversat acum, cel mai recent sondaj naţional arătând în iulie că cei mai mulţi ucraineni (44 la sută) susţin aderarea la NATO. Noul Guvern ucrainean a adoptat de asemenea această idee, propunând săptămâna trecută o lege care să permită aderarea la NATO. Însă Greceaninov, un general maior în rezervă al armatei sovietice, nu este mai optimist în această privinţă decât era acum cinci ani, în special după deciziile adoptate joi de liderii Alianţei, la summitul de la Newport. "Încă se supun cerinţelor Moscovei", a afirmat el despre membrii Alianţei.

Aceste cerinţe au fost foarte explicite. În ziua în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, preşedintele Vladimir Putin a avertizat NATO să nu "se instaleze prea comod (...) pe teritoriul istoric" al Rusiei. La rândul său, ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat joi că orice încercare de a include Ucraina în NATO ar duce la deraierea discuţiilor de pace între Kiev şi rebelii separatişti proruşi, pe care Moscova îi susţine şi îi înarmează din aprilie.

În aceste condiţii, cea mai concretă măsură anunţată de NATO în replică la agresiunea rusă în Ucraina a fost crearea unei forţe de reacţie rapidă, de câteva mii de militari, care ar putea fi mobilizată lângă graniţele Rusiei în două zile. Noua forţă este menită să calmeze membrii NATO din estul Europei - Polonia şi statele baltice - care ar fi vrut însă baze militare permanente în apropiere de teritoriul rus. Aliaţii lor din Vest, în special Germania, au respins însă aceste cereri pe motiv că ar fi încălcat un pact încheiat cu Rusia în 1997.

Pentru a-şi arăta sprijinul faţă de Ucraina, aliaţii au încercat să-l facă pe preşedintele ucrainean Petro Poroşenko să se simtă ca oaspetele de onoare al summitului. Liderii celor mai importante cinci membre ale Alianţei - Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia - s-au întâlnit cu Poroşenko şi au promis un ajutor financiar de 15 milioane de euro pentru modernizarea armatei. Ei nu au promis însă să furnizeze Kievului armament şi nu şi-au luat vreun angajament să accepte Ucraina în cadrul Alianţei la un moment dat.

Vadim Greceaninov s-a declarat dezamăgit de aceste rezultate, dar nu şi surprins. Dacă Ucraina ar adera la NATO, fiecare stat membru ar fi obligat să o apere în cazul unui atac extern şi nici unul dintre Aliaţi nu este dispus să rişte o asemenea confruntare cu Rusia. Greceaninov înţelege aceste temeri, dar avertizează că Alianţa nu face decât să amâne inevitabilul. "Putin poate fi oprit numai de o forţă mai mare ca a sa", a declarat acesta. "Am aşteptat această forţă de la NATO şi ei o au. Ei îl pot opri pe Putin. Dar în acest moment nu consideră acest lucru oportun", a conchis Greceaninov.