Când vorbim despre riscuri, este vorba despre racolarea de minori în scopuri abuzive (grooming), conținut dăunptor, comportamente problematice de dependență, cyberbullying, dar și practici comerciale dăunătoare.
Orientările se aplică tuturor platformelor online accesibile minorilor, cu excepția microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. Printre recomăndarile-cheie se numără:
Setarea conturilor minorilor ca fiind private în mod implicit, astfel încât informațiile personale, datele și conținutul publicat de aceștia să rămână ascunse față de persoanele necunoscute, pentru a reduce riscul contactării nesolicitate.
Modificarea sistemelor de recomandare ale platformelor, pentru a limita expunerea minorilor la conținut dăunător sau la așa-numitele „bule de conținut” (rabbit holes). Se recomandă ca platformele să ofere minorilor un control sporit asupra propriilor fluxuri de conținut.
Împuternicirea minorilor să blocheze sau să dezactiveze notificările pentru orice utilizator precum și prevenirea adăuăprii în grupuri fără consimțământul lor explicit – măsuri ce pot reduce riscul de cyberbullying.
Interzicerea descărcării sau realizării de capturi de ecran ale conținutului postat de minori de către alți utilizatori, pentru a preveni distribuirea neautorizată a materialelor intime sau cu conținut sexual și extorcarea sexuală.
Dezactivarea implicită a funcțiilor ce încurajează utilizarea excesivă, precum „streaks” (șiruri de mesaje continue), conținut efemer, notificări de citire („read receipts”), autoplay sau notificari push. De asemenea, se recomandă eliminarea designului persuasiv orientat spre maximizarea angajamentului și aplicarea de măsuri de siguranță privind chatbot-urile bazate pe inteligența artificială.
Prevenirea exploatării lipsei de alfabetizare comercială a minorilor, astfel încât aceștia să nu fie expuși la practici manipulative sau care pot genera cheltuieli nedorite și comportamente de dependență – inclusiv prin monede virtuale sau „loot boxes”.
Introducerea unor măsuri pentru îmbunătățirea instrumentelor de moderare și raportare, inclusiv feedback prompt și cerințe minime pentru instrumentele de control parental.
De asemenea, Orientările recomandă utilizarea unor metode eficiente de asigurare a vârstei, metode care să fie precise, fiabile, robuste, neinvazive și nediscriminatorii, mai ales în ceea ce privește restricționarea accesului la conținut pentru adulți (precum pornografie sau jocuri de noroc), dar și în cazurile în care legislația națională stabilește o vârstă minimă pentru accesul la anumite servicii. Metoda-cadru pentru verificarea vârstei, pe baza căreia pot fi construite aplicații, precum și Portofelele europene de identitate digitală (EU Digital Identity Wallets), care vor deveni disponibile în curând, vor fi exemple de conformitate și standarde de referință pentru metoda de verificare a vârstei bazată pe dispozitiv.
„În alte cazuri, cum ar fi atunci când termenii și condițiile stabilesc o vârstă minimă mai mică de 18 ani, din cauza riscurilor identificate pentru minori, Orientările recomandă estimarea vârstei. Ca și Regulamentul DSA, Orientările adoptă o abordare bazată pe risc, având în vedere că platformele online pot prezenta tipuri diferite de riscuri pentru minori, în funcție de natura, dimensiunea, scopul și baza de utilizatori. Orientarile promovează o abordare centrată pe siguranță și confidențialitate prin design și sunt ancorate în drepturile minorului. Platformele trebuie să se asigure ca măsurile adoptate nu restrâng în mod disproporționat drepturile minorilor. Atât Comisia Europeană, cât și ANCOM vor utiliza aceste Orientări în evaluarea respectării obligațiilor prevăzute la art. 28 alin.(1) din Regulamentul privind serviciile digitale de către furnizorii de servicii intermediare. Respectarea Orientărilor este însă voluntară și nu garantează automat conformitatea cu Regulamentul”, transmite ANCOM.