Consternare în Cipru, în urma încheierii unui acord cu UE asupra unui plan de salvare

Ciprioţi şi rezidenţi străini de pe insula mediteraneeană se aflau în stare de şoc, sâmbătă, după anunţarea unui acord cu Uniunea Europeană (UE) asupra unui plan de salvare în valoare de zece miliarde de euro ce include o taxă excepţională şi fără precedent asupra depozitelor bancare.

874 afişări
Imaginea articolului Consternare în Cipru, în urma încheierii unui acord cu UE asupra unui plan de salvare

Consternare în Cipru, în urma încheierii unui acord cu UE asupra unui plan de salvare

"Soluţia pe care am ales-o este dureroasă, dar este singura care ne permite să ne continuăm vieţile fără probleme", a dat asigurări preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, subliniind asupra riscului "prăbuşirii" întregului sistem bancar de pe insulă.

Anastasiades a anunţat că se va adresa naţiunii, duminică, pe tema planului de salvare încheiat sâmbătă dimineaţa, primul în UE care implică în mare măsură contribuţia depunătorilor.

Parlamentul, angajat într-o cursă contra-cronometru în vederea validării acestui acord înainte de redeschiderea băncilor marţi (luni este zi de sărbătoare publică), urmează să voteze acordul duminică.

Anastasidades, întors de la Bruxelles sâmbătă seara, urma să participe la întâlniri cu liderii partidelor şi să se prezinte duminică dimineaţa în Parlament, care se reuneşte în şedinţă plenară la ora 9.30 GMT (11.30, ora României), potrivit agenţiei de presă CNA.

Cu scopul de a îşi reduce participarea la acest împrumut, după ce Nicosia a solicitat 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut să instituie o taxă excepţională, în cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare în valoare de până în 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele ce depăşesc acest prag.

Aceste prelevări, menite să colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insulă.

Taxele pe capital şi dobânzile depozitelor vor fi compensate integral, prin distribuirea de acţiuni, a precizat ministrul Finanţelor Michalis Sarris.

În cadrul negocierilor sale cu UE şi FMI, Guvernul a fost nevoit să cedeze, de asemenea, şi în privinţa altei linii roşii şi să accepte creşterea impozitelor asupra întreprinderilor.

Insula a obţinut un ajutor în valoare de zece miliarde de euro, cu o contribuţie din partea FMI în valoare de un miliard, potrivit unei surse diplomatice europene. La final, datoria cipriotă va fi de 100% din PIB, în 2020.

Imediat după anunţarea acordului, zeci de ciprioţi şi străini au încercat să îşi retragă banii de la bancomate.

- "Dezastru" pentru sistemul bancar, apreciază un deputat de centru-dreapta

"Este o catastrofă", este de părere un cipriot, în vârstă de 45 de ani, venit să retragă bani. "Acest lucru ne face să dorim o ieşire din zona euro", spune altul, un pensionar.

Însă aceste retrageri nu vor împiedica prelevarea taxelor aferente conturilor, afirmă Marios Skandalis, vicepreşedintele Institutului Experţilor Contabili Publici din Cipru, deoarece, potrivit acestuia, sumele corespunzătoare taxelor "sunt deja blocate şi nu pot fi transferate".

Directorul unei întreprinderi belgiene se declară foarte îngrijorat. "Nu ştiu încă dacă acest lucru afectează şi societatea mea, dar dacă măsura se aplică societăţilor, acest lucru înseamnă faliment pentru noi", spune el.

"Situaţia este gravă, dar nu tragică. Nu există motive de panică", a încercat să ofere asigurări un purtător de cuvânt al Guvernului, Christos Stylianides.

Însă deputatul Nicolas Papadopoulos, din cadrul partidului Diko (centru-dreapta), a cărui conducere a susţinut alegerea lui Anastasiades, a criticat acordul, pe care l-a calificat drept un "dezastru" pentru sistemul bancar, considerat un pilon al economiei ţării. "Este un coşmar", a declarat el pentru postul de radio de stat.

Bank of Cyprus, cea mai importantă bancă din ţară, deosebit de afectată de criza greacă, a calificat hotărârile adoptate la Bruxelles ca "dureroase şi surprinzătoare", apreciind ca "perfect de înţeles ca opinia publică să fie îngrijorată".

Apeluri la manifestaţii au fost lansate, în special de către candidatul înfrânt în alegerile prezidenţiale din februarie, George Lillikas, care a făcut campanie electorală împotriva acestui plan de salvare. El a îndemnat la o mobilizare marţi.

Ciprul a solicitat un ajutor european în iunie 2012, după ce primele două cele mai importante bănci din ţară, afectate de criză, au cerut Guvernului să le salveze, în urma unor pierderi evaluate la 4,5 miliarde de dolari.

Ciprul devine a cincea ţară din zona euro care beneficiază de un program de ajutor internaţional.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici