Criza coronavirusului în România. Problema cu diaspora

  • Patru dintre cele aproape 22 de milioane de români trăiesc în diferite ţări ale UE - majoritatea în Italia şi Spania
  • Acest lucru reprezintă provocări deosebit de mari pentru ţară în perioadele de pandemie a coronavirusului
  • Epidemia de coronavirus reprezintă provocări deosebite pentru România din cauza diasporei sale mari
3370 afişări
Imaginea articolului Criza coronavirusului în România. Problema cu diaspora

Criza coronavirusului în România. Problema cu diaspora

Patru dintre cele aproape 22 de milioane de români trăiesc în diferite ţări ale UE - majoritatea în Italia şi Spania.  Acest lucru reprezintă provocări deosebit de mari pentru ţară în perioadele de pandemie.

Dacă ne-am afla într-o perioadă normală, milioane de români ar parcurge în curând drumul spre casă. Paştele bate la uşă, ceea ce pentru multe familii româneşti este ceea ce înseamnă Crăciunul în vestul Europei: perioada anului când toată lumea vine acasă, perioada când se întâlnesc familiile.  Patru dintre cei aproape 22 de milioane de români trăiesc în diferite ţări ale UE, iar cele mai mari grupuri se găsesc în ţările în care există cele mai multe cazuri de Covid-19: aproximativ 1,3 milioane în Italia, unde sunt concentrate în principal în nordul puternic economic şi unul bun în Spania. Urmează Franţa şi Germania.
 
Epidemia de coronavirus reprezintă provocări deosebite pentru România din cauza diasporei sale mari. Nu numai din cauza traficului turistic, pe care guvernul încearcă să-l limiteze cu reguli restrictive de la sfârşitul lunii februarie: pensionarii din zonele cu risc ridicat trebuie să se autoizoleze timp de 14 zile.  Amenzi publice echivalente cu 2.000 de euro au fost aplicate pentru încălcări.  De la începutul săptămânii trecute, toate conexiunile directe de zbor şi autobuz între Italia şi România au fost interzise, ​​iar numeroase treceri de frontieră au fost complet închise pentru a se asigura că personalul rămas are suficient personal pentru a efectua verificări extinse.

Sistemul de sănătate al României este slab

Guvernul a reacţionat atât de repede pentru că ştie cât de slab este sistemul de sănătate din România. Aceasta are legătură şi cu emigrarea: De la aderarea la UE în 2007, zeci de mii de asistenţi medicali şi personal medical au emigrat, dintre care unii au fost vizaţi de statele membre mai bogate. „Am avea nevoie urgentă de jumătate din medicii noştri care lucrează în alte ţări ale UE”, spune Vlad Voiculescu, care în 2016, în calitate de ministru al Sănătăţii, a încercat să iniţieze o reformă a sistemului de sănătate.
 
Mass-media românească a raportat, de asemenea, despre plângerile medicilor din ultimele zile că materialele de bază, cum ar fi mănuşile de protecţie, sunt insuficiente în spitale.  În plus, există doar şapte locaţii în România pentru a testa coronavirusul.  Punctul slab al sistemului de sănătate din România nu se datorează numai lipsei de resurse: de exemplu, fosta ministru a Sănătăţii, Sorina Pintea, a fost arestată la sfârşitul lunii februarie şi a fost în funcţie de la începutul anului 2018 până în noiembrie 2019. În noul ei rol de manager de spital, se spune că a acceptat mită.

 Există un val de migranţi care se întorc?

Personalul medical se va întoarce cu greu în România în situaţia actuală.  Dar, dacă încep concedieri în Italia şi Spania, s-ar putea produce un val de migranţi întoarceţi, ca în timpul crizei financiare de acum zece ani.  Deşi în ultimii ani a existat o penurie de lucrători în România, nu este clar dacă aceste persoane ar putea găsi un loc de muncă acasă.  Dacă România, urmând exemplul Italiei sau Germaniei, restricţionează şi mai mult viaţa publică în următoarele zile, aceasta va afecta economia deosebit de greu, deoarece este caracterizată de întreprinderile mici, majoritatea neavând rezerve.
 
Întreaga lume vorbeşte despre coronavirus.  Toate ştirile şi analizele despre răspândirea şi lupta împotriva pandemiei în căsuţa de e-mail în fiecare zi.
 
Epidemia de corona loveşte ţara oricum într-un moment dificil din punct de vedere economic şi politic: bugetul de stat se află într-o situaţie dificilă, guvernul nu are o majoritate sigură în parlament.  Guvernul PSD-ului social-democrat, care a căzut în noiembrie anul trecut, a sfâşiat o gaură în buget cu beneficii sociale, domeniul de aplicare a devenit clar doar după ce noul guvern a intrat la putere.  Liberalii naţionali care acum se află sunt probabil să fie nevoiţi să retragă o creştere generoasă a pensiilor, care a fost anunţată pentru a doua jumătate a acestui an.  Prin urmare, aceştia au dorit să aibă loc alegeri anticipate la începutul verii, înainte de această mişcare nepopulară şi au provocat un vot de încredere împotriva primului ministru Ludovic Orban la Parlament la începutul lunii februarie, pe care l-a pierdut aşa cum şi-a dorit.

Tactică politică

Cu toate acestea, Curtea Constituţională a blocat calea obţinerii unei noi alegeri prin alte două voturi lipsite de încredere în Orban resemnat şi l-a obligat pe preşedintele Klaus Johannis să numească un alt candidat pentru funcţia de şef al guvernului.  Când a apărut o majoritate pentru acest candidat înlocuitor săptămâna trecută, el s-a retras imediat înainte de votul în Parlament, joi.  Pentru că ar trebui să eşueze de fapt pentru a permite o alegere timpurie.
 
Sâmbătă, liderul partidului naţional-liberal, Ludovic Orban, a fost reales prim-ministru, care a fost doar în funcţie de la căderea sa din februarie.  Majoritatea voturilor pentru el au venit din opoziţie, deoarece el, majoritatea miniştrilor săi şi o mare parte din propria facţiune se autoizolează, deoarece un membru al conducerii partidului este infectat cu virusul corona.  În faţa crizei Corona, a existat o presiune din ce în ce mai mare pentru a pune capăt jocurilor politice şi pentru a pune în funcţie un guvern care are toate puterile de care îi lipsesc un guvern de conducere.
 
Mai presus de toate, aceasta include posibilitatea adoptării unor ordonanţe urgente în cabinet cu forţa legii, care trebuie aprobate ulterior de parlament.  Având în vedere situaţia de urgenţă declarată de preşedintele Klaus Johannis luni, este posibil să poată folosi frecvent acest instrument.
 
 Sursa: F.A.Z.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici