Cuba, în pragul colapsului: Criză economică, fără petrol și sub amenințările lui Trump
O mare parte din necesarul energetic al Cubei este acoperit prin petrolul livrat de Venezuela, plătit prin exporturi de servicii – medici, antrenori sportivi, personal din domeniul securității. Caracas furniza în jur de 35.000 de barili pe zi, față de un consum intern estimat la 100.000 de barili. În Cuba, producția locală este limitată la petrol greu. Acesta este de calitate scăzută, iar restul importurilor ajung sporadic din Rusia și Mexic.
Fără aceste livrări, infrastructura energetică – deja depășită – țara riscă să intre în colaps total. Penele de curent, uneori de mai multe ore pe zi, afectează producția industrială, alimentarea cu apă și activitățile cotidiene, arată Il Post.
O criză socială fără precedent
Foametea începe să lovească anumite comunități, fenomen rar în ultimele decenii. Sistemul social, considerat mult timp un pilon al regimului, nu mai reușește să acopere nevoile de bază. Lipsa combustibilului afectează inclusiv colectarea gunoiului, ceea ce favorizează răspândirea bolilor precum dengue sau chikungunya.
Accesul la benzină este sever restricționat: liste de așteptare online, programări după săptămâni și utilizarea generatoarelor pentru a suplini rețeaua electrică instabilă.
În a doua jumătate a anului 2024, PIB-ul Cubei a scăzut cu încă 4%, iar perspectivele rămân negative. Deși unele afaceri private, mai ales în agricultură, dau semne de rezistență, acestea sunt afectate de birocrație, lipsa materialelor și accesul limitat la valută.
Între 2020 și 2025, peste 2,7 milioane de cubanezi au părăsit insula, majoritatea tineri activi și calificați. Populația a ajuns la aproximativ 8 milioane de locuitori, iar rata natalității este la cel mai scăzut nivel din ultimul secol.
Turismul din Cuba – un sector care nu și-a revenit
Industria turismului nu a reușit să se refacă după pandemie. Investițiile masive în hoteluri și complexe turistice se confruntă cu un grad de ocupare de doar 30%. Vizitatorii din SUA lipsesc aproape complet, iar grupurile organizate din China și Rusia contribuie puțin la economia locală.
Sprijinul financiar trimis de rude din străinătate este vital pentru multe familii. Cei care au acces la dolari pot cumpăra aproape orice din magazinele private. Acestea însă, sunt inaccesibile pensionarilor și angajaților de stat, ale căror salarii lunare echivalează cu câțiva dolari. Fenomenul inegalității sociale, relativ nou în Cuba, se accentuează și riscă să genereze tensiuni interne.
Presiuni externe și incertitudini majore
După atacul SUA asupra Venezuelei, Havana a denunțat acțiunea și a decretat doliu național pentru cetățenii cubanezi uciși la Caracas. Spre deosebire de conducerea venezueleană, structura politică a Cubei este mai colectivă și mai bine consolidată, ceea ce reduce probabilitatea unui colaps rapid provocat din exterior.
Totuși, lipsa petrolului, deficitul valutar și scăderea accelerată a populației fac ca viitorul Cubei să fie extrem de incert, iar presiunile venite dinspre Washington să accentueze această fragilitate.