Cum a devenit Canalul Panama un noul front al tensiunilor SUA – China în America Latină

Tensiunile dintre Statele Unite și China au escaladat după ce Curtea Supremă din Panama a declarat neconstituțională concesiunea acordată unei companii din Hong Kong pentru operarea a două porturi esențiale de la Canalul Panama. Firma în cauză, CK Hutchison, gestionează terminale situate la ambele capete ale canalului. Acesta este o arteră comercială strategică prin care trece anual aproximativ 40% din transportul maritim de containere al Statelor Unite, mai scrie CNN.

Răspunsul Chinei a fost unul foarte dur: Beijingul a acuzat Panama că „se supune hegemoniei”. China a mai avertizat că țara va suporta „un preț politic și economic greu” dacă nu își va schimba poziția.

Canalul Panama: un simbol al rivalității geopolitice

Pentru administrația Trump, această decizie din Panama reprezintă un test crucial al strategiei sale de a elimina influența puterilor rivale din America Latină. Washingtonul a afirmat explicit că dorește să împiedice „competitorii non-hemisferici” să controleze active considerate vitale din punct de vedere strategic.

Încă de la începutul mandatului său, președintele Trump a readus Canalul Panama în prim-plan. El a susținut, fără probe, că ar fi „operat de China” și promițând că Statele Unite îl vor „recupera”. Presiunea politică americană a fost urmată rapid de un audit al operațiunilor CK Hutchison și, ulterior, de verdictul instanței panameze.

China a investit masiv în America Latină și Caraibe în ultimele două decenii. A devenit astfel un partener comercial major pentru numeroase state din regiune. Schimburile comerciale anuale depășesc 500 de miliarde de dolari, iar companiile chineze sunt implicate în infrastructură, energie, telecomunicații și minerit.

În acest context, Beijingul se confruntă cu o dilemă. Pe de o parte, dispune de instrumente economice puternice – restricții comerciale, reducerea investițiilor sau presiuni financiare – pe care le-a mai folosit în dispute internaționale. Pe de altă parte, o reacție exagerat de dură împotriva Panama ar putea submina imaginea Chinei ca partener stabil și previzibil. Acest lucru s-ar proiecta în special în rândul economiilor emergente, contrazicând eforturile de a se poziționa ca o alternativă la leadershipul american.

Panama la mijloc între marile puteri și perspective

Presiunea exercitată de Statele Unite a avut deja efecte concrete. Guvernul panamez a anunțat retragerea din Inițiativa „Belt and Road” a Chinei. Este un gest simbolic semnificativ, având în vedere că Panama a fost primul stat latino-american care a aderat la acest proiect în 2017.

În paralel, CK Hutchison a anunțat intenția de a vinde participațiile deținute în peste 40 de porturi la nivel global – printre care și cele de la Canalul Panama – către un consorțiu condus de gigantul american BlackRock. Deși Trump a salutat tranzacția ca pe o victorie geopolitică, aceasta pare blocată momentan. Aici, Beijingul insistă că trebuie să își dea acordul asupra oricărei vânzări de active strategice.

Analiștii subliniază că modul în care se va încheia acest caz va fi urmărit cu atenție de întreaga Americă Latină. O reacție dură a Chinei ar putea descuraja alte state să se alinieze poziției Washingtonului. De asemenea, ar putea și să alimenteze percepția unei confruntări între mari puteri purtată pe seama economiilor mai mici.

În același timp, pentru Statele Unite, decizia din Panama este privită ca o dovadă că presiunea politică și juridică poate da roade. Acest lucru ar putea încuraja administrația Trump să demareze inițiative similare și în alte puncte strategice din regiune.