Danemarca se pregătește să renunțe la felicitările și scrisorile de Crăciun

Când Peter Kurrild-Klitgaard și familia lui s-au mutat în Frederiksberg, un cartier verde al Copenhagăi, acum șaptesprezece ani, aveau cinci sau șase cutii poștale la câteva minute de mers pe jos. Astăzi nu mai există niciuna. Ele au fost eliminate treptat de PostNord, serviciul poștal de stat. Iar pe treizeci decembrie PostNord va merge și mai departe: după patru sute de ani, va opri complet colectarea și livrarea scrisorilor, scrie The Economist.

Danemarca va fi prima țară europeană care face acest pas. Decizia este dictată de scăderea cererii: în ultimii douăzeci și cinci de ani volumul scrisorilor a scăzut cu nouăzeci la sută. Doar în 2024 scăderea a fost de treizeci la sută, după o lege care a eliminat obligația serviciului poștal universal și a deschis piața competiției.

Legea a eliminat și scutirea de TVA pentru serviciile poștale. Prețul unei scrisori interne standard a urcat la douăzeci și nouă de coroane daneze, iar trimiterea de a doua zi costă treizeci și nouă de coroane. A fost lovitura decisivă pentru scrisori. „În 2023 încă primeam cincizeci de felicitări de Crăciun”, spune Kurrild-Klitgaard. „Anul trecut am primit una singură.”

Poșta canadiană declanșează greva dupa ce guvernul a anunțat măsuri pentru eliminarea corespondenței la domiciliu

Prăbușirea volumului de scrisori în ultimii 20 de ani

Poștele din toată lumea au văzut prăbușirea volumului de scrisori în ultimele două decenii, pe măsură ce e-mailul, mesajele text și rețelele sociale au înlocuit hârtia. Pandemia de covid a accelerat tendința, oamenii comunicând online mai mult ca oricând. În același timp comerțul online a explodat, iar numărul coletelor crește rapid. În 2022 au fost expediate 161 de miliarde de colete la nivel global, iar până în 2027 cifra ar putea ajunge la 256 de miliarde.

Unele servicii poștale s-au reinventat. Cele privatizate, precum Malta și Portugalia, se descurcă în general mai bine decât cele de stat. Poste Italiane, parțial privatizată, a avut rezultate bune sub conducerea lui Matteo Del Fante, fost bancher. Firma, profitabilă, oferă servicii bancare și de asigurări pe lângă livrarea scrisorilor și coletelor. Cardurile sale pre-plătite Postepay, lansate în 2003, sunt un mare succes, cu aproximativ 7,2 milioane în uz.

Grupul Deutsche Post DHL din Germania, listat la bursă și având ca principal acționar banca germană de dezvoltare, este și el profitabil și a fost votat cel mai bun serviciu poștal din lume alături de Elveția în 2024. După privatizarea din 1995, Deutsche Post s-a reinventat ca un gigant logistic care oferă și servicii de transport de marfă și management al lanțurilor de aprovizionare. Royal Mail din Marea Britanie, deși parțial privatizată și avându-l ca principal acționar pe antreprenorul ceh Daniel Kretinsky, nu stă la fel de bine. În august a raportat primul profit operațional din ultimii trei ani, dar după includerea costurilor cu plecările voluntare tot a înregistrat pierderi.

Poșta grecească a închis 204 oficii

Multe companii poștale de stat trec prin greutăți. Pe trei noiembrie, poșta grecească, aflată pe pierdere, a închis 204 dintre cele 456 de oficii, provocând proteste la nivel național. Politicienii din opoziție spun că serviciul este esențial pentru coeziunea socială și pentru accesul persoanelor în vârstă din zonele izolate.

Angajații poștei din Canada sunt în grevă, cu întreruperi succesive din septembrie, într-un conflict privind salariile și siguranța locului de muncă.

Serviciul Poștal al Statelor Unite, care deservește cea mai mare piață poștală din lume, a raportat pe paisprezece noiembrie o pierdere anuală de nouă miliarde de dolari, iar pierderile cumulate din 2007 depășesc o sută de miliarde.

Donald Trump a numit serviciul „o glumă” și ia în calcul trecerea celor șase sute treizeci și cinci de mii de angajați în subordinea Departamentului Comerțului.

Danemarca, una dintre cele mai digitalizate țări

Scrisorile nu au dispărut complet. „Ritmul scăderii depinde de nivelul de digitalizare al unei țări”, spune Armen Ghalumyan de la Cullen International. Ele reprezintă încă o parte semnificativă din veniturile poștale. În India și Brazilia volumul scrisorilor era încă în creștere până de curând, datorită extinderii clasei de mijloc, potrivit Uniunii Poștale Universale.

Danemarca este însă una dintre cele mai digitalizate țări. În 2024, Națiunile Unite au clasat digitalizarea sectorului public danez pe primul loc în lume pentru al patrulea an consecutiv. „Piața scrisorilor nu mai este profitabilă”, spune Kim Pedersen, directorul PostNord. Cu cât se trimit mai puține scrisori, cu atât costul individual de manipulare crește.

Alte țări vor urma exemplul Danemarcei, prezice Henrik Ballebye Okholm de la Copenhagen Economics, nu imediat, dar poate peste un deceniu. Danezii vor putea în continuare să trimită sau să primească scrisori din străinătate prin DAO, o companie privată, dar vor trebui să meargă la un oficiu DAO. Cutiuțele roșii cu corn poștal și coroana daneză, prezente pe străzi din mijlocul anilor 1800, vor ajunge de anul viitor în muzee.