Dilema americană a războiului

AUTOR: GEORGE FRIEDMAN

4302 afișări
Imaginea articolului Dilema americană a războiului

Dilema americană a războiului

Mulţi cred că SUA nu ar fi trebuit să se implice în războiul din Ucraina. Pentru unii, este o problemă de interes naţional; pentru alţii, este pur şi simplu prea scump. Mai sunt şi cei care se tem că implicarea SUA în Orientul Mijlociu va atrage din nou Washingtonul într-o situaţie periculoasă care nu-i priveşte pe americani şi care va fi costisitoare atât din punctul de vedere al vieţilor omeneşti, cât şi al banilor.

Acestea nu sunt argumente lipsite de importanţă, dar sunt ignorate alte aspecte ale războiului. Primul este că un război nu este întotdeauna o alegere. Al doilea este că evitarea războiului este, uneori, mai costisitoare decât intrarea într-un conflict.

SUA au fost forţate să ia în considerare ambele dimensiuni în mai multe conflicte, încă din Primul Război Mondial, unii chiar susţinând că nu era niciun interes la mijloc, că pierderile omeneşti şi financiare vor umbri importanţa războiului sau că războiul ar fi imposibil de câştigat. Motivul pentru care această decizie a fost atât de importantă a fost că SUA sunt o putere dominantă în lume. Sunt peste tot, din punct de vedere economic şi militar, iar toate celelalte state ştiu că atragerea SUA într-un război, de partea lor, ar creşte şansele de succes. Asemenea altor imperii anterioare, SUA reprezintă o prezenţă care se află peste tot în lume şi, de aceea, se confruntă constant cu ameninţări şi oportunităţi militare.

Întrebarea nu este dacă lumea este periculoasă pentru SUA, ci mai degrabă ce trebuie făcut în legătură cu acest lucru. Întotdeauna există alegeri: unele salvează o ţară, altele atrag o ţară într-o capcană, altele cer precauţie, iar altele cer acţiune. SUA sunt întotdeauna pe punctul de a lua o altă decizie, după multe dezbateri cu privire la care ar trebui să fie acea decizie.

Ar trebui să ne gândim aici la alegerile sale din cel de-Al Doilea Război Mondial. A existat o dezbatere cu privire la intrarea sau nu în conflict. Primul Comitet American a susţinut că nu este războiul SUA şi că SUA, încă aflate în Marea Recesiune, ar trebui să îşi cheltuie banii acasă. Cu toate că mulţi nu au fost de acord, decizia a fost luată pentru SUA când Japonia, o ţară cu care avea dispute dar a cărei ameninţare militară a fost neglijată, a atacat Pearl Harbour. Imediat după acest eveniment, Germania a declarat război Statelor Unite. Washingtonul a fost implicat într-un război care a încercuit lumea. Alegerea iniţială de a nu se implica în război a fost una greşită.

Există multe motive pentru care a fost decizia greşită, însă cea mai importantă are legătură cu decizia de a nu investi într-o armată capabilă de un asemenea război. Confundăm dorinţa noastră de a sta departe de război cu nevoia limitată de a ne înarma.

Adevărul este că atacul de la Pearl Harbour nu a fost chiar o surpriză. SUA aveau un radar acolo, iar radarul a detectat mai multe aeronave care se îndreptau spre Hawaii. Însă ce nu a detectat sistemul de radar a fost mecanismul de comunicare cu luptătorii care erau într-un număr semnificativ în Hawaii. Aici, decizia de a nu se implica în război a dus la cheltuieli limitate şi la transmiterea ideii către armată că nu trebuia să perceapă războiul ca fiind iminent, ci să creeze un sentiment de pace.

Dacă SUA ar fi intrat în război în 1940, ar fi dus trupe în Franţa. Întăririle britanice nu ar fi fost de ajuns, însă SUA aveau mai multe resurse. Dacă germanii nu ar fi reuşit să ia Franţa, războiul ar fi fost diferit. Cel puţin nu ar mai fi fost provocate victimele de la Bătălia din Normandia.

Acum, să ne uităm la Vietnam. Decizia de a intra în război a fost aproape întâmplătoare. S-a crezut că prezenţa SUA ar intimida Nordul Vietnamului, care ar fi abandonat visul reunificării. A fost o problemă de aroganţă, nu de evitare a ameninţării, care a dus la înfrângerea masivă a SUA şi la numeroasele victime.

Încrederea simplistă nu funcţionează, bineînţeles, iar nerecunoaşterea pericolelor nu limitează victimele sau cel puţin nu într-o perioadă de timp rezonabilă. După Vietnam, SUA au adoptat o postură de pace, alături de pregătirea de luptă, inclusiv analizând posibilitatea unui război nuclear. Războiul Rece a fost o perioadă de timp extrem de tensionată, însă tensiunea a fost şi motivul pentru care nu a existat război.

Când vine vorba despre conflictul din Ucraina avem aceeaşi problemă. Suntem împărţiţi. Unii cred că nu există niciun risc, iar alţii cred că există o ameninţare existenţială. Însă SUA au adoptat o strategie de înarmare a forţei native, nu de dislocare a forţelor americane. Decizia a fost luată după ce au înţeles ce s-a întâmplat în Vietnam şi după preocupările avute în Războiul Rece. De asemenea, în Orientul Mijlociu,  încercăm să vedem care  sunt interesele care justifică războiul.

Nimic din ce am scris nu reprezintă o sugestie despre cum ar trebui să abordăm războiul, ci are scopul de a prezenta consecinţele unor decizii greşite. Intrarea în război şi evitarea războiului se pot termina cu un eşec, doar că a fi pregătit pentru război îţi oferă opţiuni fără să te angajezi în luptă. Dar detaliile mici indică ceea ce este adevărat şi o înţelegere clară a motivelor pentru care se merge sau nu la război. Acestea ar trebui dezbătute tot timpul pentru că inamicul poate fi oriunde, iar evitare unei decizii este şi ea o decizie.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici