Duminică au loc alegeri prezidenţiale în Macedonia de Nord

Modificarea denumirii statului, din „Republica Macedonia” (recunoscută la nivel internaţional sub denumirea „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, n.r.) în „Republica Macedonia de Nord”, a fost o condiţie impusă de Grecia pentru rezolvarea disputei referitoare la numele acestei ţări. Modificarea denumirii statului, care a fost solicitată de Grecia pentru ca Atena să nu se mai opună aderării Macedoniei la NATO şi UE, a fost decisă în urma Acordului de la Prespa, semnat în 2018.

Acordul de la Prespa continuă să fie un subiect controversat, însă, iar discuţiile pe această temă au dominat campania electorală pentru scrutinul de duminică, în cadrul căruia cei 1,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi să aleagă dintre trei candidaţi.

Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, Stevo Pendarovski, sprijinit de Partidul Social Democrat şi de principalul partid al minorităţii albaneze, DUI, ar urma să obţină 28,8% din voturi. Pendarovski a promis în timpul campaniei electorale că va susţine în continuare schimbarea denumirii ţării. „Nu avem altă alternativă în afară de aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Din păcate, opoziţia din această ţară se află încă în secolul al XIX-lea”, a declarat acesta în timpul campaniei electorale.

Pe locul secund s-ar situa Gordana Siljanovska-Davkova, sprijinită de partidul naţionalist VMRO-DPMNE, care s-a opus acordului privind schimbarea numelui statului. Potrivit aceluiaşi sondaj, ea ar obţine cu două procente mai puţin decât Pendarovski. Ea a acuzat în timpul campaniei actualul Guvern că nu ar fi implementat reformele economice necesare. „În ultimii doi ani şi jumătate nu au făcut nimic altceva decât să schimbe numele ţării”, a declarat ea.

Pe locul al treilea s-ar situa candidatul partidului albanez Besa. El ar obţine 7% din voturi, potrivit sondajului.

Preşedintele Macedoniei de Nord are un rol în cea mai mare parte ceremonial, dar deţine funcţia de comandant suprem al forţelor armate şi este cel care promulgă legile votate în Parlament.

Potrivit sondajelor de opinie, niciunul dintre cei trei candidaţi nu ar obţine peste jumătate din voturi, astfel că primii doi clasaţi ar urma să meargă în turul al doilea, pe 5 mai.