Emmanuel Macron admite că pandemia a redus libertăţile, dar respinge criticile excesive privind proiectul de lege

Preşedintele Emmanuel Macron a admis, vineri, că libertăţile au fost reduse în Franţa în contextul pandemiei, dar a respins criticile la adresa controversatului proiect de lege privind siguranţa publică, subliniind că situaţia nu este similară cu cea din ţări precum "Ungaria ori Turcia".

"Nu vom permite ca Franţa să fie caricaturizată. Au fost reduse libertăţile în Franţa? Pentru a face faţă pandemiei, da, dar în alte subiecte nu pot permite să se spună acest lucru. Nu suntem Ungaria, Turcia sau alţii", a declarat Emmanuel Macron, conform cotidianului Le Figaro şi postului BFMTV.

Subiectul proiectului legii siguranţei publice a fost "contaminat de un discurs militant, ostil Guvernului", "plin de minciuni", afirmă preşedintele Franţei. Totuşi, Emmanuel Macron a sugerat că proiectul de lege privind siguranţa publică va suferi modificări. "Jurnaliştii şi cetăţenii vor putea filma în continuare poliţiştii şi vor putea difuza înregistrările", a subliniat preşedintele Franţei.

Emmanuel Macron a denunţat "violenţele inadmisibile" ale agenţilor de poliţie, dar a notat şi că protestele au fost confiscate de "nebuni" şi de "sălbatici".

Experţi ai Naţiunilor Unite au cerut Administraţiei Emmanuel Macron să reevalueze proiectul de lege privind siguranţa generală, avertizând, în contextul acţiunilor de protest, că iniţiativa este "incompatibilă" cu drepturile omului şi cu angajamentele internaţionale, conform cotidianului Le Monde. "Iniţiativa legislativă este incompatibilă cu dreptul internaţional şi cu drepturile omului. Printre numeroasele propuneri care ar putea limita drepturile omului se numără Articolul 22, care ar permite utilizarea dronelor de supraveghere în numele securităţii şi combaterii terorismului, permiţând o supraveghere extinsă în principal a manifestanţilor", afirmă cinci experţi ai Naţiunilor Unite, într-o scrisoare adresată Administraţiei de la Paris.

"Prevederile ar avea implicaţii grave pentru dreptul la viaţă privată, pentru libertatea de participare la adunări paşnice şi pentru libertatea de exprimare, generând probleme şi pentru că alte ţări s-ar inspira din această lege", subliniază experţii ONU, cerând Franţei să reevalueze complet compatibilitatea proiectului de lege privind siguranţa generală cu dreptul internaţional.

Centrala sindicală Confederaţia Generală a Muncii (CGT) a îndemnat celelalte sindicate din Franţa să organizeze sâmbătă proteste masive faţă de încălcarea drepturilor sociale şi a libertăţilor. Zeci de mii de persoane au protestat la sfârşitul săptămânii trecute în mai multe oraşe din Franţa, denunţând proiectul de lege privind siguranţa publică, în oraşele Paris şi Lyon înregistrându-se incidente violente. Protestele faţă de acest proiect de lege intervin în contextul în care agenţi de poliţie sunt acuzaţi de comiterea unor acte de violenţă. Patru agenţi de poliţie au fost suspendaţi din funcţii şi sunt în detenţie preventivă după reclamaţii privind violenţe asupra unui producător de muzică de culoare, la Paris. O altă investigaţie vizează evacuarea în mod violent a unei tabere de imigranţi din Paris.

Proiectul de lege privind siguranţa publică prevede suplimentarea competenţelor autorităţilor şi limitarea filmării agenţilor forţelor de ordine. Difuzarea publică a imaginii cu un agent de poliţie sau jandarm în acţiune ar putea fi sancţionată cu un an de închisoare sau 45.000 de euro amendă, conform proiectului, contestat de zeci de asociaţii ale jurnaliştilor.

Proiectul de lege, iniţiat de Republica în Mişcare (LREM), formaţiunea înfiinţată de preşedintele Emmanuel Macron, a fost aprobat deja în primă lectură de Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului Franţei. Pe fondul protestelor, premierul Jean Castex a propus înfiinţarea unei comisii independente care să analizeze prevederile proiectului, înainte de a fi dezbătut în Senat.