Este posibilă o „criză AI”? Un scenariu avertizează asupra unor turbulențe economice și sociale până în 2028
Conceptul a fost dezvoltat de James Van Geelen, CEO al firmei de investiții Citrini, împreună cu antreprenorul Alap Shah. Aceștia au redactat un document ficțional, prezentat ca fiind scris în iunie 2028, care analizează cauzele unei presupuse „crize globale a inteligenței”, scrie Euronews.
Potrivit autorilor, problemele ar începe în 2026. Firmele vor adopta masiv sisteme AI autonome, capabile să rezolve sarcini complexe fără intervenție umană. Contrar așteptărilor, cele mai afectate ar fi profesiile care necesită înaltă calificare, precum programarea, cercetarea și analiza de date. Deși deciziile de a înlocui oamenii cu AI ar fi justificate economic pentru fiecare firmă în parte, rezultatul la nivel global ar putea fi unul dezastruos.
Mecanismul crizei: automatizarea și declinul veniturilor
Scenariul descrie un cerc vicios: pentru a rămâne competitive, companiile investesc masiv în tehnologie, ceea ce duce la noi concedieri. Specialiștii din sectorul administrativ („white-collar”) ar fi forțați să accepte joburi mai slab plătite sau chiar munci fizice. Aceste lucruri ar duce la o prăbușire a nivelului salarial general.
Proiecția indică faptul că economia SUA ar putea intra în recesiune la jumătatea anului 2027. Până în 2028 rata șomajului chiar ar putea depăși un prag sensibil, de 10%. Această instabilitate, cuplată cu datoriile gospodăriilor, ar putea genera o criză financiară similară cu cea imobiliară.
Un semnal de alarmă: dominanța agenților AI în viața de zi cu zi
Până în 2027, autorii prevăd că sistemele AI vor funcționa permanent pe dispozitivele utilizatorilor. Ele vor gestiona aproape tot, de la scrierea de cod până la planificarea bugetelor personale. Deși vor apărea ocupații noi, cum ar fi experții în siguranța AI sau inginerii de prompturi, acestea nu vor fi suficiente ca număr sau venituri pentru a compensa pierderile masive din piața tradițională a muncii.
Documentul anticipează apariția unor proteste de amploare, precum mișcarea „Occupy Silicon Valley”, îndreptate împotriva giganților tehnologici. În același timp, guvernele s-ar vedea obligate să mărească ajutoarele sociale, în ciuda faptului că veniturile din impozitarea muncii ar scădea considerabil. Decalajul dintre viteza inovației și lentoarea reacțiilor politice ar putea agrava acest șoc social.
Van Geelen și Shah subliniază că acest scenariu reprezintă un avertisment menit să stimuleze dezbaterea publică, și nu o prognoză garantată. Mesajul central este că inteligența artificială transformă economia într-un ritm accelerat. Marea provocare a viitorului apropiat este nivelul de pregătire a instituțiilor pentru a gestiona această inevitabilă tranziție.