Europa de Est. Joe Biden a discutat cu lideri europeni despre suplimentarea capabilităţilor militare în regiune

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exprimat preocupări, în cadrul conversaţiei cu lideri europeni, privind presiunile militare exercitate de Rusia asupra Ucrainei şi a pledat pentru o poziţie unitară, pentru consolidarea capabilităţilor în Europa de Est şi pentru continuarea eforturilor diplomatice.

Joseph Biden a discutat luni seară cu Charles Michel, preşedintele Consiliului European, cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, precum şi cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, cu premierul italian, Mario Draghi, cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cu Boris Johnson, premierul Marii Britanii, şi cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

"Preşedintele Biden a organizat astăzi o videoconferinţă printr-un canal securizat cu lideri europeni. Au reiterat preocupările continue referitoare la acumularea de forţe militare ruse în apropierea frontierelor Ucrainei şi au exprimat susţinere pentru suveranitatea Ucrainei şi pentru integritatea teritorială a acestei ţări", anunţă Preşedinţia SUA, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de MEDIAFAX.

"Liderii au evidenţiat dorinţa comună pentru soluţionarea pe cale paşnică a actualelor tensiuni şi au analizat recentele interacţiuni cu Rusia în format multiplu. Au discutat despre eforturile comune de a împiedica o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei, inclusiv despre pregătirile de a impune consecinţe masive şi costuri economice severe în cazul unei astfel de acţiuni, precum şi despre consolidarea securităţii pe flancul estic al NATO. Au asumat angajamentul de a continua consultările strânse între aliaţii şi partenerii transatlantici, inclusiv prin colaborare şi în cadrul Uniunii Europene, Alianţei Nord-Atlantice şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)", subliniază Casa Albă.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, luni, angajamentele statelor membre de a suplimenta capabilităţile militare în estul Europei, inclusiv în România, în contextul presiunilor militare exercitate de Rusia asupra Ucrainei, în timp ce Administraţia de la Moscova a denunţat "limbajul ameninţărilor şi presiunilor militare". Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a afirmat săptămâna trecută Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa.

Pentagonul a anunţat că 8.500 de militari americani au fost plasaţi în stare de alertă pentru posibila trimitere în Europa de Est, eventual pentru activarea Forţei de Reacţie a NATO, care are 40.000 de militari.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Washingtonul urmează să transmită în următoarele zile răspunsuri scrise Moscovei privind garanţiile de securitate.