Europa își fortifică „frontiera invizibilă”. UE investește masiv pentru a apăra cablurile și conductele de sub mări

În perioada 2016-2025, valoarea cumulată a producției de vehicule și echipamente europene destinate apărării maritime a ajuns la 117,8 miliarde de euro. După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, sectorul a înregistrat o accelerare puternică, creșterea din 2022 fiind de 23,6%, potrivit Euronews.

Miza depășește însă dimensiunea strict militară. Peste 95% din traficul digital internațional este transportat prin infrastructura submarină, iar cei peste 1,4 milioane de kilometri de cabluri de fibră optică susțin tranzacții financiare estimate la 9,2 trilioane de euro în fiecare zi. În același timp, 80% din volumul comerțului mondial este transportat pe mare.

Pentru UE, transportul maritim asigură 75,6% din importuri și 73% din exporturi, corespunzând anual unor mărfuri în valoare de circa 1.126 miliarde de euro. O perturbare gravă a rutelor sau infrastructurii maritime ar putea provoca inclusiv probleme în lanțurile de aprovizionare și presiuni inflaționiste.

Drone și inteligență artificială, noua linie de apărare

Bruxelles-ul încearcă să răspundă inclusiv amenințărilor provenite de la drone ieftine, vehicule submarine fără echipaj sau mine. Între 2016 și 2025, valoarea anuală a producției europene de vehicule fără echipaj a crescut cu 132%, ajungând la 847 de milioane de euro.

În paralel, sunt dezvoltate sisteme care combină inteligența artificială cu senzori autonomi pentru monitorizarea porturilor, cablurilor submarine și infrastructurii energetice offshore. UE a alocat, de asemenea, 92 de milioane de euro proiectului OceanEye, destinat îmbunătățirii supravegherii maritime prin AI, senzori autonomi și tehnologii de tip „digital twin”.

Franța, Germania și Italia domină producția

Industria europeană este puternic concentrată. Franța, Germania, Italia și Spania generează împreună 87% din producția UE de apărare maritimă. În 2025, Franța a avut singură o cotă de 37%, urmată de Germania și Italia, cu câte 19%, și Spania, cu 8%.

Schimbarea are relevanță și pentru România, stat cu ieșire la Marea Neagră, într-o regiune devenită esențială pentru securitatea flancului estic european. Strategia UE urmărește trecerea de la soluții naționale fragmentate la capabilități interoperabile, inclusiv pentru supravegherea infrastructurii submarine și protejarea rutelor maritime.