Fostul consilier controversat al lui Zelenski, vizat de un mandat de arestare emis de Rusia

Autoritățile ruse l-au acuzat pe Arestovîci de terorism și de răspândirea de „știri false despre armata rusă”. În februarie 2024, un tribunal rus a dispus arestarea sa în lipsă în cadrul aceluiași dosar.

Autoritatea de supraveghere financiară a Rusiei, Rosfinmonitoring, l-a adăugat anterior pe „lista teroriștilor și extremiștilor”, scrie The Kyiv Independent.

Moscova l-a plasat pe fostul consilier pe lista persoanelor căutate la o zi după ce Arestovîci a acordat un interviu propagandistei ruse Ksenia Sobchak, în care a făcut o serie de remarci controversate care au stârnit condamnări pe scară largă în Ucraina.

Arestovîci a demisionat în 2023

Arestovîci, care a demisionat în ianuarie 2023 după ce a afirmat în mod fals că o rachetă de apărare aeriană ucraineană a provocat atacul mortal asupra unui bloc de apartamente din Dnipro, s-a reorientat de atunci ca critic al guvernului.

Zelenski l-a sancționat în mai 2025, împreună cu mai multe personalități pro-Kremlin.

În timpul interviului acordat lui Sobchak, luni, Arestovîci a declarat că ar lua în considerare concesii teritoriale către Rusia, inclusiv renunțarea la regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia, precum și la Crimeea, în schimbul păcii.

Războiul din Ucraina, ziua 1322. Rusia a atacat Ucraina cu 154 de drone și rachete / Piese britanice descoperite în drone rusești folosite pentru a ataca Ucraina

Războiul din Ucraina, ziua 1321. Rusia anunță că a doborât 251 de drone ucrainene, inclusiv 61 deasupra Mării Negre / Zelenski acuză companii din țări aliate că furnizează indirect Rusiei componente militare

Rusia a declarat ilegal anexarea celor patru regiuni în urma unor referendumuri fictive la sfârșitul anului 2022 – o mișcare care nu are nicio greutate pe plan internațional.

Declarații neobișnuite în spațiul public

Fostul consilier a mai spus că va renunța la aderarea Ucrainei la NATO și la UE, că îl va urmări penal pe Zelenski ca „criminal de război” dacă va deveni președinte și a afirmat că în Ucraina există „o formă extremă de naționalism, apropiată de nazism”.

Declarațiile sale au fost condamnate de grupurile societății civile ucrainene, care le-au considerat o repetare a discursului Kremlinului. Criticii l-au acuzat că promovează propaganda rusă și subminează suveranitatea Ucrainei.

Chiar și Kremlinul a respins declarațiile sale. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, marți, că „Arestovîci nu reprezintă poziția oficială a autorităților ucrainene”.