„Franța este noua Italie”. Parisul, noul bolnav financiar al Europei

Ani la rând, Italia a fost considerată una dintre marile vulnerabilități financiare ale Europei. Datoria publică uriașă, guvernele fragile și creșterea economică redusă îi obligau pe investitori să ceară dobânzi sensibil mai mari pentru a finanța Roma decât pentru a împrumuta Franța.

În vara lui 2026, situația s-a inversat

Randamentul obligațiunilor italiene de referință pe zece ani s-a situat pentru mare parte a perioadei sub cel al titlurilor franceze, semn că investitorii cer acum o primă mai mare pentru riscul de a împrumuta Parisul. Financial Times descrie schimbarea drept una fundamentală în modul în care piețele evaluează cele două mari economii ale zonei euro.

„Dacă întrebi pe cineva de pe piețe care este veriga slabă a Europei, cei mai mulți vor indica Franța”, spune Rohan Khanna, șeful strategiei pentru dobânzi europene la Barclays, citat de FT.

Un alt strateg de pe piață a rezumat schimbarea și mai abrupt: „Franța este noua Italie”.

Franța plătește tot mai scump pentru a se împrumuta

Presiunea este deja vizibilă în prețurile de pe piață. Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani a depășit recent 4,13%, cel mai ridicat nivel din 2008. În același timp, prima cerută de investitori pentru obligațiunile Franței față de cele germane a urcat la aproximativ 88 de puncte de bază, maximul de la sfârșitul anului 2024.

Reuters notează că îndoielile privind capacitatea politicienilor francezi de a reduce deficitul au împins randamentele Franței peste cele ale Italiei, în pofida faptului că Roma are în continuare o povară a datoriei publice mult mai mare.

La sfârșitul primului trimestru din 2026, datoria publică a Italiei era de 138,9% din PIB, față de 117,6% în Franța, potrivit Eurostat. Numai că traiectoriile fiscale și, mai ales, percepția piețelor sunt diferite.

Comisia Europeană estimează pentru Italia un deficit de 2,9% din PIB în 2026, după 3,1% în 2025. Pentru Franța, prognoza este de 5,1% din PIB în acest an, mult peste plafonul european de 3%.

Italia, surpriza piețelor financiare

Guvernul condus de Giorgia Meloni a reușit până acum să liniștească investitorii printr-o politică fiscală mai prudentă decât anticipau piețele atunci când actuala coaliție a venit la putere.

Deficitul Italiei a coborât puternic față de nivelurile înregistrate după pandemie, iar Roma speră chiar să iasă din procedura europeană pentru deficit excesiv. Meloni și ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, au insistat în ultimele luni asupra menținerii disciplinei bugetare.

Adam Posen, președintele Peterson Institute for International Economics și fost membru al conducerii Bank of England, a mers până la a descrie Italia drept „copilul-model al piețelor de obligațiuni din G7”, potrivit Financial Times.

Investitorii internaționali au început, în consecință, să realoce o parte din bani din obligațiunile franceze către cele italiene.

Schimbarea nu înseamnă că problemele structurale ale Italiei au dispărut. Comisia Europeană estimează că datoria țării ar putea urca de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,5% în 2026 și 139,2% în 2027.

Iar presiunile politice pentru relaxarea disciplinei fiscale au reapărut deja. Vicepremierul Matteo Salvini a cerut introducerea în bugetul pentru 2027 a unor cheltuieli suplimentare finanțate prin deficit de cel puțin 20 de miliarde de euro, propunere care intră în contradicție cu linia prudentă susținută de Meloni.

Franța intră în „furtuna perfectă”

Problema Parisului este că riscul fiscal se suprapune peste o criză politică prelungită.

Alegerile legislative din 2024 au lăsat Franța fără o majoritate stabilă în Adunarea Națională, iar confruntările privind bugetul au contribuit deja la căderea a două guverne. Executivul premierului Sébastien Lecornu trebuie acum să negocieze bugetul pentru 2027 într-un Parlament fragmentat și în plină pregătire pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor.

Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, încearcă în acest an să mențină deficitul cât mai aproape de 5% din PIB. Chiar și această reducere modestă, de la aproximativ 5,1%, se dovedește dificilă politic.

Comisia Europeană avertizează însă că, în lipsa unor noi măsuri, situația se poate deteriora și mai mult: deficitul ar putea ajunge la 5,7% din PIB în 2027, iar datoria publică ar urma să treacă de 120% din PIB.

Pentru investitori, combinația dintre creșterea economică modestă, deficitul ridicat și instabilitatea politică reprezintă ceea ce strategul Barclays Rohan Khanna numește o „furtună perfectă”.

Alegerile din 2027 sperie piețele

Peste toate aceste probleme se suprapune cursa pentru Palatul Élysée.

Un sondaj Harris Toluna citat joi de Reuters indică faptul că, în patru dintre cinci scenarii analizate, turul al doilea al alegerilor prezidențiale ar putea fi disputat de liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen, lidera extremei drepte. În sondaj, Le Pen ar câștiga în fața tuturor adversarilor testați.

Ambele tabere promovează politici care ar putea presupune cheltuieli suplimentare sau schimbări majore ale actualei strategii fiscale, exact într-un moment în care investitorii cer Parisului consolidarea finanțelor publice.

Presiunea nu este doar teoretică. Marile bănci franceze Société Générale, Crédit Agricole și BNP Paribas au înregistrat joi scăderi de 3,3%-4,3% pe bursă, pe fondul îngrijorărilor privind finanțele statului și evoluția obligațiunilor franceze.