Frontex ar putea deveni o agenție europeană de deportare, apropiată de modelul ICE din SUA. Ce schimbare majoră pregătește Bruxelles-ul

Comisia Europeană urmează să prezinte marți, 27 octombrie, o reformă care ar extinde considerabil operațiunile Frontex dincolo de frontierele Uniunii, potrivit Euronews. În prezent, Frontex sprijină autoritățile statelor membre la supravegherea frontierelor externe și la returnarea persoanelor care nu au dreptul legal să rămână în UE. Noua propunere ar permite agenției să participe și la operațiuni de returnare organizate direct între două țări din afara Uniunii.

Migranții ar putea fi deportați înainte să ajungă în Europa

Una dintre cele mai importante schimbări privește cooperarea cu statele africane. De exemplu, Frontex ar putea sprijini autoritățile unui stat din Africa de Nord să returneze cetățeni proveniți din Africa Centrală în țările lor de origine, înainte ca aceștia să încerce să traverseze Marea Mediterană.

Obiectivul este reducerea numărului de persoane care ajung la frontierele europene fără drept legal de intrare. „Cu cât returnezi mai multe persoane înainte să ajungă în Europa, cu atât ai mai puține de returnat după aceea”, a explicat un oficial european pentru Euronews.

Extinderea atribuțiilor ar necesita însă acorduri specifice între Uniunea Europeană și țările partenere. Frontex are deja asemenea înțelegeri operaționale cu state precum Albania, Serbia și Macedonia de Nord, iar UE negociază extinderea cooperării și în alte regiuni.

Se transformă Frontex într-un ICE european?

Reforma poate fi comparată, într-o anumită măsură, cu activitatea Immigration and Customs Enforcement (ICE), agenția americană responsabilă, printre altele, de identificarea, reținerea și deportarea persoanelor care fac obiectul procedurilor de îndepărtare de pe teritoriul SUA.

Atât ICE, cât și Frontex sunt implicate în aplicarea politicilor privind migrația și în organizarea returnărilor. Există însă o diferență esențială: ICE dispune de atribuții proprii de arestare și detenție pe teritoriul american, în timp ce Frontex acționează în principal în sprijinul autorităților naționale, în limitele mandatului său. Noua reformă nu ar transforma automat agenția europeană într-o instituție cu aceleași competențe ca ICE.

Totuși, organizațiile pentru drepturile migranților avertizează că Frontex se îndepărtează treptat de rolul inițial de agenție pentru supravegherea frontierelor. Josephine Solanki, cercetătoare la Transnational Institute din Amsterdam, consideră că Frontex devine tot mai mult o agenție de deportare, cu activități desfășurate la distanțe considerabile de granițele UE.

Deportări din centre speciale aflate în afara Uniunii Europene

Frontex ar urma să primească un rol extins și în operațiunile desfășurate din așa-numitele centre de returnare, cunoscute drept *return hubs*. Aceste facilități ar putea găzdui persoane cărora le-a fost respinsă cererea de azil sau care nu mai au dreptul să rămână într-un stat membru.

Cinci guverne europene, din Danemarca, Germania, Austria, Grecia și Țările de Jos, negociază înființarea primului asemenea centru în afara UE. Potrivit informațiilor apărute în presă, acesta ar putea deveni operațional în 2027. Frontex ar putea participa la transferarea persoanelor din centre către țările de origine, în baza acordurilor internaționale și a procedurilor legale aplicabile.

O forță de intervenție rapidă și monitorizarea rețelelor sociale

Reforma include și crearea unei forțe de reacție rapidă, care să poată fi mobilizată în cazul unor sosiri masive și neașteptate de migranți. O altă componentă prevede constituirea unei unități specializate în monitorizarea mediului online și a rețelelor sociale, pentru identificarea timpurie a unor posibile deplasări masive către frontierele europene.

Măsurile vin după criza migratorie din enclava spaniolă Ceuta, unde aproximativ 90.000 de persoane au încercat să traverseze frontiera dinspre Maroc în luna iulie. Comisia Europeană intenționează și să majoreze considerabil resursele Frontex. Pentru următorul buget multianual al UE este avută în vedere o alocare de 12 miliarde de euro, aproximativ dublul finanțării anterioare.

Organizațiile pentru drepturile omului cer garanții suplimentare

Planurile provoacă îngrijorare în rândul organizațiilor neguvernamentale, care solicită mecanisme mai stricte de supraveghere a activității Frontex. Acestea atrag atenția asupra riscului ca migranții să fie transferați între țări în care protecția drepturilor fundamentale nu poate fi garantată. Legislația europeană prevede respectarea principiului nereturnării, care interzice trimiterea unei persoane într-un stat unde există riscul de persecuție sau de tratamente inumane.

Vicepreședinta Comisiei Europene Henna Virkkunen și comisarul pentru afaceri interne Magnus Brunner sunt așteptați să prezinte propunerea de reformă. Noile atribuții vor necesita parcurgerea procedurilor legislative europene înainte de a putea fi aplicate.