Germania își pregătește „autostrada de război” pentru un posibil atac rusesc. Plan secret pentru mobilizarea a până la 800.000 de militari NATO

Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută în 2022, a pus capăt unei perioade de zeci de ani de stabilitate în Europa și a declanșat cea mai rapidă cursă a înarmării de după Al Doilea Război Mondial. Însă comandanții germani avertizează că rezultatul unei viitoare confruntări cu Rusia nu va depinde doar de numărul de soldați și tancuri, ci și de capacitatea de a-i deplasa rapid și în siguranță către front, scrie WSJ.

Plan de război pe 1.200 de pagini, scris în cazarma Julius Leber

OPLAN DEU este un document secret de aproximativ 1.200 de pagini, redactat în spatele zidurilor cenușii ale cazărmii Julius Leber din Berlin. Planul descrie în detaliu cum până la 800.000 de militari germani, americani și ai altor state NATO ar urma să fie transportați către flancul estic al Alianței.

Sunt cartografiate porturile, râurile, căile ferate și autostrăzile pe care ar circula trupele, precum și modul în care acestea ar fi aprovizionate și protejate pe traseu.

„Uitați-vă la hartă”, spune Tim Stuchtey, șeful Institutului Brandenburg pentru Societate și Securitate. „Cu Alpii formând o barieră naturală, trupele NATO ar trebui să traverseze Germania în caz de conflict cu Rusia, indiferent unde ar izbucni acesta.”

La nivel strategic, planul reprezintă cea mai clară expresie de până acum a unei abordări „all-of-society” – un efort de apărare care implică întreaga societate, de la armată și industrie până la spitale, poliție și operatori de infrastructură. Este o revenire la mentalitatea Războiului Rece, adaptată însă la realități noi: infrastructură degradată, legislație stufoasă, un contingent militar redus și amenințări precum dronele sau sabotajul hibrid.

Berlinul se așteaptă la un risc de atac rusesc în jurul anului 2029

Oficiali germani au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită și dispusă să atace NATO în jurul anului 2029. Seria de incidente de spionaj, sabotaj și intruziuni în spațiul aerian european, atribuite Moscovei de serviciile occidentale, sugerează însă că riscul ar putea apărea mai devreme.

Analiștii atrag atenția că un eventual armistițiu în Ucraina, pe care SUA îl presează în această perioadă, ar putea elibera timp și resurse pentru ca Rusia să se reorienteze împotriva statelor NATO.

„Obiectivul este să prevenim războiul, făcându-le clar dușmanilor noștri că, dacă ne atacă, nu vor avea succes”, a explicat un ofițer superior, unul dintre autorii timpurii ai OPLAN DEU.

„Orașe de campanie” construite în două săptămâni

Magnitudinea transformării necesare a devenit evidentă în această toamnă, într-o zonă rurală din estul Germaniei, unde compania de apărare Rheinmetall a ridicat un câmp tactic pentru 500 de soldați: dormitoare, 48 de cabine de duș, cinci stații de alimentare cu carburant, bucătărie de campanie, supraveghere cu drone și pază înarmată verificată împotriva influenței ruse și chineze. Totul a fost construit în 14 zile și demontat în șapte.

„Imaginați-vă că ridicați un mic oraș din nimic și apoi îl dezmembrați în doar câteva zile”, spune Marc Lemmermann al unei divizii de logistică Rheinmetall.

Autostrăzi construite să devină piste de avion

Un tronson al autostrăzii A44, între satele Steinhausen și Brenken, în vestul Germaniei, ilustrează degradarea vigilenței Europei în ultimele decenii de pace – și efortul de a o recâștiga.

Pe 5,6 kilometri, separatorul dintre sensuri nu este de iarbă, ci de asfalt solid; parcările sunt neobișnuit de mari și ciudat configurate; nu există pasarele sau linii electrice deasupra. Astfel de segmente au fost construite în perioada Războiului Rece ca piste de aterizare de urgență, cu rezervoare de kerosen îngropate sub parcări, parapete demontabile și posibilitatea de a instala rapid un turn de control mobil.

„Acum, multe dintre aceste facilități sunt abandonate sau subutilizate, iar starea infrastructurii în general duce la ocoluri, întârzieri și pune vieți în pericol”, avertizează Jannik Hartmann, expert în mobilitate militară la Colegiul de Apărare NATO de la Roma.

Un accident „minor” care a blocat muniția pentru Ucraina

Pe 25 februarie 2024, nava cargo „Rapida”, sub pavilion olandez, a lovit un pod feroviar peste râul Hunte, în nord-vestul Germaniei, blocând traficul feroviar. Operatorul Deutsche Bahn a ridicat un pod provizoriu, funcțional după două luni – doar pentru ca o altă navă să îl lovească din nou în iulie, oprind încă o lună transportul pe calea ferată.

Incidentele au părut minore la nivel local, dar au făcut ca NATO să intre în alertă. Podul se afla pe singura linie feroviară care deservea portul Nordenham de la Marea Nordului – la acel moment, singurul terminal din nordul Europei autorizat pentru manipularea tuturor transporturilor de muniții către Ucraina.

Deși anchetele nu au găsit dovezi de sabotaj, aprovizionarea cu muniție a fost blocată săptămâni întregi, iar o parte din încărcături a trebuit reîmbarcată pe nave. Comandamentul american în Europa a mutat temporar unele livrări către un port polonez.

„Multe porturi au o singură legătură feroviară cu interiorul țării. Aceasta este o vulnerabilitate clară”, recunoaște Holger Banik, directorul Niedersachsen Ports.

„Zeitenwende”: Germania se reinventează ca stat de tranzit militar

La câteva zile după invazia pe scară largă a Ucrainei, cancelarul de atunci Olaf Scholz a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru reînarmare, numind momentul o zeitenwende – o schimbare de epocă.

Ulterior, armata germană (Bundeswehr) a creat un Comandament Teritorial responsabil cu operațiunile pe teritoriul național și i-a încredințat generalului-locotenent André Bodemann elaborarea OPLAN.

În cazul unui război cu Rusia, Germania nu ar mai fi stat de front, ci principalul hub de tranzit: prin aeroporturile, porturile, căile ferate și autostrăzile sale ar urma să treacă atât întăriri militare, cât și refugiați, în sensuri opuse, ceea ce ar necesita coordonare fină între armată, autorități civile și sectorul privat.

Până în martie anul trecut, prima versiune a planului era gata, după consultări cu ministere, agenții federale, autorități locale și operatori de infrastructură. În timp ce noul guvern condus de Friedrich Merz își anunța planul de cheltuieli pentru apărare de 500 de miliarde de euro și revenirea la serviciul militar obligatoriu, Bundeswehr lucra discret la implementare: informarea spitalelor, poliției, serviciilor de intervenție, încheierea de acorduri cu landurile și cu operatorul de autostrăzi, trasarea rutelor pentru convoaiele militare.

„Nu suntem la război, dar nu mai trăim în timp de pace”

Creșterea accelerată a sabotajelor, atacurilor cibernetice și intruziunilor în spațiul aerian face ca linia de demarcație dintre pace și război să devină tot mai neclară în Europa.

„Amenințările sunt reale. Nu suntem la război, dar nu mai trăim în timp de pace”, a spus cancelarul Friedrich Merz, în fața oamenilor de afaceri, în septembrie.

Pentru Germania, miza OPLAN DEU nu este doar câștigarea unui posibil război, ci și descurajarea lui: să transmită Moscovei că un atac asupra NATO ar eșua. Dar, până când planul și realitatea se vor suprapune, infrastructura germană rămâne atât coloana vertebrală a apărării Europei, cât și una dintre cele mai vulnerabile ținte ale sale.