Potrivit unui interviu acordat publicației Süddeutsche Zeitung, citată de The Guardian, Tiesler a subliniat că Germania, care are cea mai mare economie a Europei, este „insuficient pregătită” pentru un astfel de scenariu.
„Mult timp s-a crezut în mod eronat că războiul nu este o situație pentru care trebuie să ne pregătim. Această percepție s-a schimbat radical”, a spus oficialul.
Acesta a anunțat că BBK pregătește un plan național ce urmează să fie prezentat în această vară, vizând transformarea rapidă a unor spații existente — precum tuneluri, parcări subterane, stații de metrou și subsoluri ale clădirilor publice — în adăposturi de protecție civilă, cu scopul de a crea capacitate pentru cel puțin 1 milion de persoane.
Din cele aproximativ 2.000 de buncăre moștenite din perioada Războiului Rece, doar 580 sunt încă funcționale, iar acestea pot adăposti circa 480.000 de persoane — sub 0,5% din populația Germaniei. Prin comparație, Finlanda dispune de 50.000 de adăposturi care pot găzdui 85% din populație.
În paralel, se are în vedere modernizarea infrastructurii de alertare — de la aplicații mobile și indicatoare rutiere până la sirene și rețele de informare — precum și protejarea sistemelor digitale împotriva atacurilor cibernetice.
Tiesler a estimat că Germania va avea nevoie de cel puțin 10 miliarde de euro până în 2029 pentru modernizarea sistemului de protecție civilă, și de 30 de miliarde de euro în următorul deceniu. Finanțarea urmează să provină din fondurile suplimentare disponibile în urma suspendării așa-numitei „frâne a datoriei”, decisă de Bundestag în luna martie.
Totodată, șeful BBK a cerut guvernului condus de Friedrich Merz să ia în calcul reintroducerea unui serviciu civil obligatoriu sau voluntar, dar și implicarea activă a populației. El a recomandat cetățenilor să dețină rezerve de alimente și apă pentru cel puțin 10 zile.