Germania recunoaşte genocidul armenilor din 1915

Germania, prin vocea preşedintelui său Joachim Gauck, a recunoscut joi seara, pentru prima dată, genocidul armean, subliniind asupra "coresponsabilităţii" sale în această crimă atribuită aliatului său otoman în timpul Primului Război Mondial, relatează AFP în pagina electronică.

687 afișări
Imaginea articolului Germania recunoaşte genocidul armenilor din 1915

Germania recunoaşte genocidul armenilor din 1915 (Imagine: Mediafax Foto / AFP)

"Este necesar ca şi noi, germanii, să ne facem datoria de a ne aminti", a declarat el, evocând "o coresponsabilitate şi chiar, potenţial, o complicitate (a Germaniei) în genocidul armenilor", în timpul unei ceremonii religioase, la Berlin, cu o zi înaintea comemorării oficiale a unui secol de la masacrele comise de către turcii otomani.

Este pentru prima dată când Germania foloseşte în mod oficial cuvântul "genocid" evocând aceste crime soldate cu 1,5 milioane de victime în perioada 1915-1917. Aproximativ 20 de ţări, inclusiv Franţa şi Rusia, au făcut deja acest pas, în timp ce Ankara respinge în continuare termenul.

Gauck şi-a asumat riscul unei răciri cu Turcia, un aliat de prim-plan pe care Berlinul a depus mereu eforturi să-l menajeze în legătură cu acest subiect. Germania găzduieşte cea mai mare comunitate tuurcă din străinătate, evaluată la aproximativ trei milioane de persoane.

Într-un text publicat luni şi care urmează să fie discutat vineri, grupuri parlamentare germane nu au mers atât de departe ca Gauck, limitându-se să stabilească o legătură între masacrarea armenilor şi "genocidele" din secolul al XX-lea. Iniţiativa a obţinut susţinerea Guvernului german, în urma unor dezbateri aprige.

"Printre noi trăiesc urmaşi ai armenilor şi turcilor, fiecare cu istoria lor. Dar, pentru o coabitare paşnică, este important ca noi toţi să ne referim la aceleaşi principii explicative atunci când este vorba despre memorie", a subliniat Gauck, insistând asupra rolului Germaniei în genocidul armean.

  • Germania împreună cu Imperiul Otoman

Istoricul german Rolf Hosfeld s-a mirat, de altfel, în urmă cu câteva zile, într-un interviu pentru postul naţional austriac, de faptul că ţara sa are nevoie de atât de mult timp ca să recunoască genocidul, odată ce numeroase documente arată că Germania imperială se afla, de fapt, în centrul a ceea ce se întâmpla.

Preşedintele Gauck a amintit vorbele "lapidare" ale cancelarului acelei perioade, Bethmann Hollweg, în decembrie 1915: "singurul nostru obiectiv este să menţinem Turcia alături de noi până la sfârşitul războiului, puţin contează dacă armenii sunt aneantizaţi sau nu".

În timpul ceremoniei, joi seara, preşedintele Bisericii Protestante germane Heinrich Bedford-Strohm a denunţat comportamentul Germaniei imperiale drept "o erodare a valorilor etice care, mai târziu (...) avea să conducă la cea mai îngrozitoare traducere a lor odată cu Holocaustul" şi cei şase milioane de evrei masacraţi.

Preşedintele Gauck a evocat afirmaţiile prin care Hitler îşi îndemna ofiţerii la brutalitate, pe 22 august 1939, în momentul invaziei Poloniei. "Cine mai vorbeşte astăzi de aneantizarea armenilor?", îi întreba Führerul.

"Noi vorbim!", i-a răspuns joi seara Gauck, un fost pastor disident din fosta Republică Democratică Germană (RDG) care, de când a devenit preşedinte, în martie 2012, şi-a plasat misiunea sub semnul datoriei faţă de memorie în faţa trecutului greu al Germaniei.

Parlamentul austriac a provocat deja, miercuri, furia Ankarei, recunoscând genocidul armean, o premieră în această ţară aliată, la fel ca Germania, cu Imperiu Otoman în timpul Primului Război Mondial. Turcia a reacţionat rechemându-şi la consultări ambasadorul de la Viena.

Ankara a fost deja foarte iritată de declaraţiile Papei Francisc, care a vorbit pentru prima dată despre genocidul armenilor, şi de Parlamentul European (PE), care a îndemnat Turcia să recunoască genocidul.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici