Liderii lumii se reunesc în Turcia. Reducerea consumului de combustibili fosili, pe agenda discuțiilor
Conferința ONU privind schimbările climatice, organizată anul acesta la Antalya, în Turcia, este cea de-a 31-a ediție a reuniunii internaționale la care guvernele negociază măsuri comune împotriva încălzirii globale. Discuțiile se desfășoară până pe 20 noiembrie.
Unul dintre principalele repere ale acestor discuții este Acordul de la Paris din 2015, prin care statele au convenit să limiteze creșterea temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius și să depună eforturi pentru menținerea acesteia la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale.
Mai puține negocieri, mai multe măsuri
Președintele conferinței ONU privind schimbările climatice din 2025, COP30, Andre Correa do Lago, consideră că guvernele trebuie să treacă de la negocieri la aplicarea măsurilor asumate.
„Nu avem nevoie de mai multe negocieri. Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acționeze”, a declarat acesta pentru Reuters.
Oficialul a mai spus că lupta împotriva schimbărilor climatice necesită implicarea miniștrilor de finanțe, infrastructură și transporturi, alături de cei responsabili de mediu. Acesta a subliniat și necesitatea investițiilor în infrastructură și transport, precum și a schimbărilor în modul în care guvernele gestionează politicile climatice.
În opinia sa, reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili și limitarea defrișărilor sunt esențiale pentru limitarea încălzirii globale.
Trei sferturi dintre europeni susțin reducerea consumului de combustibili fosili
Organizația germană Climate Analytics a publicat, înaintea conferinței, un raport care arată că reducerea emisiilor de metan și ale altor poluanți care contribuie la încălzirea rapidă a planetei ar putea încetini ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035.
Potrivit organizației, combinarea acestor măsuri cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili ar putea înjumătăți ritmul încălzirii în anii 2030 și ar putea limita creșterea maximă a temperaturii la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, până la jumătatea secolului.
În ceea ce privește opinia publică, un sondaj al Băncii Europene de Investiții, realizat în rândul a 23.000 de persoane, arată că trei sferturi dintre cetățenii Uniunii Europene susțin reducerea rapidă a utilizării combustibililor fosili și consideră că politicienii ar trebui să acorde prioritate acestui obiectiv.
Țările bogate nu alocă suficiente fonduri celor vulnerabile
Finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice este o altă problemă. Potrivit ONU, țările în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari anual, însă sprijinul oferit de statele dezvoltate este mult sub acest nivel.
Contribuțiile acestora au crescut cu numai un miliard de dolari în 2024, ajungând la 28,2 miliarde de dolari, potrivit Raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026.
Aceste resurse ar permite țărilor vulnerabile să-și protejeze populația și infrastructura în fața fenomenelor extreme, de la perioade prelungite de secetă și temperaturi periculoase până la incendii și inundații care provoacă pagube tot mai mari.