Prima pagină » Știri externe » Liderii UE au adoptat Declaraţia de la Roma, afirmând că organizaţia reprezintă „viitorul comun”

Liderii UE au adoptat Declaraţia de la Roma, afirmând că organizaţia reprezintă „viitorul comun”

Liderii statelor membre UE, cu excepţia Marii Britanii, au adoptat sâmbătă Declaraţia de la Roma, proclamând că Blocul comunitar reprezintă "viitorul nostru comun", în pofida unor crize profunde care au şubrezit unitatea comunităţii europene, relatează cotidianul The New York Times.
Liderii UE au adoptat Declaraţia de la Roma, afirmând că organizaţia reprezintă

Liderii UE au adoptat Declaraţia de la Roma, afirmând că organizaţia reprezintă „viitorul comun”

Declaraţia subliniază angajamentul pentru „o uniune unică cu instituţii comune şi valori puternice, o comunitate a păcii, libertăţii, democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept”.

„Vom acţiona împreună, cu ritmuri şi intensităţi diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeaşi direcţie, aşa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele şi păstrând uşa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată şi indivizibilă”, se mai afirmă în textul Declaraţiei.

Liderii europeni şi-au manifestat susţinerea pentru o Uniune Europenă care „rămâne deschisă” aderării ţărilor „care respectă valorile noastre (europene) şi care se angajează să le promoveze”.

Ceremonia de semnare a documentului a fost organizată în Sala degli Orazi e Curiazi aflată în incinta Palazzo dei Conservatori din Roma, sală unde în urmă cu 60 de ani a fost semnat actul fondator al comunităţii europene.

Doanld Tusk către liderii statelor UE: „Europa ca o entitate politică fie va fi unită, fie nu va mai fi deloc”

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a cerut liderilor statelor UE să „demonstreze că sunt liderii Europei”, avertizând că „Europa ca o entitate politică fie va fi unită, fie nu va mai fi deloc”, informează site-ul postului de televizune France 24.

„Demonstraţi astăzi că sunteţi liderii Europei, că puteţi avea grijă de această moştenire imensă pe care am primit-o de la eroii integrării europene în urmă cu 60 de ani”, a declarat Tusk într-un discurs la Roma, cu ocazia summitului informal dedicat marcării a 60 de ani de la înfiinţarea comunităţii europene.

Oficialul a avertizat că „Europa ca o entitate politică fie va fi unită, fie nu va mai fi deloc”.

„Astăzi, la Roma, reînnoim această alianţa unică a naţiunilor libere, care a fost iniţiată în urmă cu 60 de ani de către marii noştri predecesori”, a continuat şeful Consiliului European,

„În acele momente ei nu discutau despre mai multe viteze. nu plănuiau ieşirea unor state, dar în pofida circumstanţelor tragice ale istoriei recente, şi-au pus toată speranţa în unitatea Europei”, a adăugat Tusk, făcând referire la semnarea Tratatului de la Roma semnat în 1957.

„Uniunea după Roma, mai mult decât oricând, ar trebui să fie o uniune a aceloraşi principii, o uniune a suveranităţii externe, o uniune a unităţii politice”, a mai declarat Donald Tusk, care a precizat că s-a născut în acelaşi an în care a fost semnat actul fondator al comunităţii europene.

Liderii UE participă la summitul de la Roma dedicat marcării a 60 de ani de la fondarea organizaţiei

Liderii statelor membre al Uniunii Europene, mai puţin premierul britanic Theresa May, participă sâmbătă la summitul informal de la Roma dedicat marcării a 60 de ani de la înfiinţarea comunităţii europene, unde va fi adoptată o nouă declaraţie privind viitorul UE.

Evenimentul aniversar a 60 de ani de Uniune Europeană vine în contextul unei crize profunde a blocului comunitar după decizia Marii Britanii de a părăsi organizaţia.

„Europa reprezintă viitorul nostru comun” este mesajul-cheie din declaraţia pe care liderii celor 27 de state membre urmează să o adopte la summit-ul de la Roma, potrivit unui draft al documentului, intrat în posesia Reuters.

Planul pentru Uniunea Europeană în viitor a ridicat tensiunea la nivel diplomatic după ce Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a pus în discuţie cinci scenarii, între care cel mai disputat a fost cel al Europei cu mai multe viteze, respins categoric de România, dar şi de ţările din Grupul de la Vişegrad.

Pe data de 25 martie 1957, şase ţări europene au semnat Tratatul de la Roma prin care s-au pus bazele Comunităţii Economice Europene, un precursor al Uniunii Europene, pentru ca 50 de ani mai târziu, în 2007, numărul statelor membre să ajungă la 27, după aderarea României şi Bulgariei. În 2013, ca urmare a aderării Croaţiei, numărul membrilor UE a atins nivelul maxim de până acum, ajungând la 28.

La reuniune participă toţi şefii de stat sau de guvern ai statelor membre UE, cu excepţia Marii Britanii, alături de Papa Francisc, de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

 

Recomandarea video

Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro. Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate. Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple. Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.” Casele de autoservire Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi. În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor. Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active. Produsele cele mai furate În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice. Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor. Pierderea necunoscută Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent. Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.
Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro.  Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate.  Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple.  Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.”  Casele de autoservire  Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi.  În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor.  Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active.  Produsele cele mai furate  În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice.  Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor.  Pierderea necunoscută  Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent.  Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.