Mareşalul antiislamist el-Sisi este sigur că va fi ales preşedinte al Egiptului

Mareşalul în retragere este cel care a dat ordinul încarcerării, în urmă cu 11 luni, a singurului şef de stat ales vreodată în mod democratic în cea mai populată ţară arabă, o acţiune în forţă care i-a adus popularitatea de care se bucură în prezent în rândul vastei majorităţi a celor aproximativ 86 de milioane de egipteni.

Această popularitate este atât de mare, încât cel mai puternic om din Egipt nu are nevoie de campanie electorală. El s-a mulţumit cu doar câteva apariţii teatrale, de mai multe ore, la televiziune. A fost intervievat de o presă obedientă, care cedează unei "Sisi-manii" ce a cuprins o ţară a cărei economii este vlăguită de trei ani de haos şi manifestaţii, după îndepărtarea lui Hosni Mubarak, la începutul lui 2011, în tumultul "primăverii arabe".

Experţi şi diplomaţi afirmă la unison că el-Sisi, în vârstă de 59 de ani, numit şef al armatei de către Morsi imdiat după ce a fost ales, în 2012, va fi votat masiv luni şi marţi, iar unicul candidat care a "îndrăznit" să-l înfrunte, Hamdeen Sabbahi, un vechi reprezentant al stângii laice, nu are nicio şansă, în pofida campaniei foarte active pe teren.

În pofida faptului că Guvernul interimar pe care el-Sisi l-a instalat, după acţiunea în forţă de la 3 iulie împotriva lui Morsi, a stârnit furia capitalelor occidentale şi ONU reprimând în sânge manifestaţiile pro-Morsi, fostul comandant al armatei a cucerit inimile a milioane de egipteni, deloc impresionaţi de masacrele comise şi încarcerările în masă operate.

De 11 luni, poliţişti şi militari au ucis peste 1.400 de manifestanţi pro-Morsi - dintre care aproximativ 700 la Cairo, numai pe 14 august - şi au încarcerat peste 15.000 de persoane, iar sute de oameni au fost condamnaţi la moarte după o şedinţă de câte o jumătate de oră în cadrul a două "procese în masă fără precedent în istoria recentă" a lumii, potrivit ONU.

Ca represalii, două grupări jihadiste - care afirmă că se inspiră după Al-Qaida - comit aproape zilnic atacuri asupra poliţiştilor şi militarilor, omorând peste 500 începând din iulie şi până în prezent, potrivit autorităţilor.

Însă Guvernul fostului mareşal el-Sisi - care s-a retras din armată, în martie, pentru a candida la preşedinţie - acuză mişcarea Fraţii Musulmani de aceste violenţe. Confreria, introdusă pe lista "organizaţiilor teroriste" şi vânată ca atare, neagă aceste acuzaţii. Veche de 85 de ani, ea a obţinut victorii în toate alegerile organizate după înlăturarea lui Mubarak de la putere.

Pe 3 iulie, el-Sisi, şeful armatei la acea vreme, a invocat milioane de manifestanţi care cereau de trei zile plecarea de la putere a lui Morsi. Este de notat că islamistul, ales în iulie 2012, în urma unei confruntări la urne cu un fost oficial de rang înalt din perioada Mubarak, a devenit rapid foarte nepopular, fiind acuzat că ruinează economia, că vrea să acapereze toate puterile pentru Fraţii Musulmani şi că urmărea să islamizeze societatea cu forţa.

- "Fapt împlinit"

Singura temere vizează o intensificare a atentatelor, odată cu apropierea scrutinului, în care sunt chemaţi la urne aproximativ 53 de milioane de alegători.

"Va fi un fapt împlinit şi nu un scrutin cu adevărat deschis", comentează Issandr El Amrani, directorul International Crisis Group (ICG) pentru Africa de Nord.

De altfel, echipa de campanie a lui el-Sisi a fost redusă la strictul necesar şi nu se speteşte deloc la cartierul său general, în care jurnaliştilor le este interzis accesul. În ceea ce-l priveşte pe candidat, singura apariţie la un miting al susţinătorilor săi a avut loc prin videoconferinţă.

De asemenea, acesta îşi primeşte "fanii" în faţa unei camere de televiziune, într-un hotel de lux aparţinând armatei, transformat într-o adevărată tabără "fortificată". Consilierii săi afirmă că se tem de un atentat, dând asigurări că a fost vizat de două tentative de asasinat, fără să spună nici când şi nici unde.

Opozanţii lui el-Sisi - atât islamişti, cât şi liderii tineretului laic care au condus revolta din 2011, vizaţi şi ei de represiune - afirmă acum că se tem de un regim el-Sisi mult mai autoritar decât cel al lui Mubarak.

În interviuri în mod vizibil regizate, el-Sisi a evitat cu grijă să-şi prezinte programul electoral, apreciind că economia nu va putea, oricum, să fie relansată înainte de "eradicarea teroriştilor" şi că sunt necesari "25 de ani" în vederea instaurării unei "democraţii adevărate".

"Nu există niciun motiv să ne gândim că omul din spatele celei mai dure perioade de reprimare din istoria recentă a Egiptului este interesat de reforme democratice", apreciază El Amrani.