NATO expulzează zeci de presupuşi spioni ruşi de la cartierul general din Bruxelles

Alianţa Nord-Atlantică a reînfiinţat "telefoanele roşii" de pe vremea Războiului Rece atât cu Kremlinul, cât şi cu Statul Major rus de la Moscova, cu scopul de a reduce riscul unei escaladări a confruntării militare sau al unei erori de calcul, în contextul în care războiul din Ucraina alimentează tensiunile dintre Est şi Occident.

Însă, în paralel cu această încercare de stimulare a contactelor militare cu ruşii, NATO a trecut la epurarea cartierului său general de la Bruxelles de zeci de presupuşi spioni ruşi.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a declarat, într-un interviu pentru The Guardian, că în urma intensificării activităţii aeriene ruse, blocul occidental interceptează tot mai multe avioane ruseşti la mările Neagră, Baltică şi Nordică, iar redeschiderea contactelor directe este necesară în vederea reducerii riscurilor şi evitării neînţelegerilor.

"Este important să existe contacte între militari într-o situaţie normală, astfel încât dacă se întâmplă ceva anormal să poţi să clarifici neînţelegerile, să eviţi situaţii care scapă de sub control", a declarat fostul premier norvegian. "Parcurgem procedurile interne pentru a ne asigura că funcţionează 24/7. Ele funcţionează şi ne asigurăm că sunt acolo dacă este nevoie de ele, în cazul vreunui incident", a adăugat el.

În pofida deciziei de redeschidere a liniilor telefonice directe pentru situaţii de urgenţă, Alianţa a redus cea mai mare parte a contactelor cu ruşii la sediul său central de la Bruxelles şi este pe cale să golească birourile a zeci de diplomaţi şi ofiţeri ruşi.

În baza unei decizii adoptate luna trecută, dimensiunea delegaţiilor statelor care nu sunt membre NATO prezente la cartierul general de la Bruxelles a fost limitată la 30 de persoane. Rusia avea singura delegaţie de peste 30 de persoane. Ea este singura ţară afectată de această măsură, care urmează să fie implementată până la sfârşitul anului.

Diplomaţi şi oficiali de la NATO au declarat, în privat, că jumătate dintre delegaţii ruşi sunt suspectaţi că lucează pentru serviciile ruseşti de informaţii. Moscova afirmă că are 37 de persoane acreditate la cartierul general al NATO. Însă un diplomat dintr-un stat membru al Alianţei afirmă însă că este vorba despre 61 de persoane, iar alte surse de la Alianţă apreciază că ar fi vorba despre mult mai mulţi, şi anume până la 90.

Stoltenberg a recunoscut că nu cunoaşte alt "partener" NATO, în afară de Rusia, cu o delegaţie mai mare de 30 de persoane, dar a negat că măsura vizează Moscova.

"Plafonul este stabilit la 30 (de persoane), ceea ce este mult, şi se aplică tuturor delegaţiilor", a spus Stoltenberg. "Nu vizează vreo delegaţie anume sau vreo ţară. Din câte ştiu, impresia mea este că acesta este un lucru acceptat şi va fi implementat în câteva luni", a continuat el, adăugând că "cu ruşii am decis să suspendăm orice cooperare practică, dar să menţinem canalele de dialog şi contact politic şi militar. O delegaţie de 30 (de persoane) este mai mult decât suficientă pentru a face acest lucru".

Oficiali de rang înalt au confirmat că măsura vizează în mod direct reducerea culegerii de informaţii de către ruşi la cartierul general al NATO. Ei au adăugat că doar patru oficiali ruşi - ambasadorul la NATO Aleksandr Gruşko, adjunctul, secretarul şi şoferul săi - au permisiunea, în prezent, să se deplaseze neescortaţi la birouri.

Măsurile birocratice vizând reducerea activităţilor ruşilor, în paralel cu actualizarea contactelor militare în cazul unor eventuale situaţii de urgenţă cu Moscova, reflectă pagubele provocate relaţiilor dintre blocul occidental şi Rusia de campaniile preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina şi au fost anunţate în contextul în care acesta s-a folosit ceremoniile de marcare a Zilei Victoriei împotriva nazimului pentru a organiza, în Piaţa Roşie, cea mai mare paradă militară de la prăbuşirea comunismului.

"Onorăm, desigur, sacrificiile mari ale poporului Uniunii Sovietice în lupta împotriva nazimului", a declarat Stoltenberg. "Însă asta nu este o scuză pentru comportamentul Rusiei de astăzi. Incertitudinea a revenit în Europa. Rusia se foloseşte de forţă pentru a schimba frontiere în Europa. Ne adaptăm unui nou mediu de securitate în Europa", a subliniat el.

Secretarul general al NATO a apreciat că acordurile de la Minsk, negociate de către Putin şi cancelarul german Angela Merkel, care au impus un armistiţiu în Ucraina şi o foaie de parcurs către o soluţionare politică a conflictului, au fost subminate de către ruşi.

"Rusia are o responsabilitate specială, deoarece continuă să furnizeze susţinere separatiştilor (din estul Ucrainei). Ruşii au furnizat separatiştilor, de-a lungul unei perioade îndelungate, echipament, echipament avansat, sisteme de apărare antiaeriană, artilerie, tancuri şi formare şi au forţe înăuntrul Ucrainei care-i ajută pe separatişti", a subliniat Jens Stoltenberg.