Noi taxe europene în schimbul unor contribuții mai mici la bugetul UE. Costa: „Nu putem cere mai mult statelor”

Președintele Consiliului European, António Costa, a încercat miercuri să transforme una dintre cele mai controversate componente ale viitorului buget al Uniunii Europene – introducerea unor noi venituri la nivel european – într-un argument pentru guvernele care se opun creșterii contribuțiilor către Bruxelles.

„Nu putem cere mai mult statelor membre. Trebuie să creăm noi resurse proprii pentru a proteja bugetele naționale”, a declarat Costa, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin, potrivit POLITICO.

„Toate bugetele naționale trebuie respectate”, a adăugat liderul portughez.

Germania vrea sute de miliarde tăiate din bugetul UE

Mesajul lui Costa vine în momentul în care negocierile pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 intră într-o etapă decisivă.

Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Germania consideră însă că suma este prea mare.

Friedrich Merz a reiterat la întâlnirea cu Costa că dorește reducerea propunerii Comisiei cu „câteva sute de miliarde de euro”, afirmând că majorarea este imposibil de susținut deoarece, în cele din urmă, „contribuabilul european trebuie să plătească factura”.

Berlinul nu este singur. Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au adoptat la sfârșitul lunii august o poziție comună prin care cer un buget european „accesibil și viabil” și o prioritizare a cheltuielilor pentru securitate și apărare, competitivitate, migrație și suveranitate.

Reuters notează că Germania susține reducerea cu sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei și se opune inclusiv unei noi runde de împrumuturi comune ale UE.

Argumentul lui Costa: taxe europene în locul unor contribuții naționale mai mari

Costa încearcă să rezolve una dintre ecuațiile cele mai dificile ale negocierii: cum poate UE să cheltuiască mai mult pentru apărare, competitivitate și alte politici comune fără să ceară guvernelor să vireze mult mai mulți bani din bugetele lor naționale.

Soluția susținută de Bruxelles este extinderea așa-numitelor „resurse proprii” ale Uniunii Europene.

În practică, acestea reprezintă venituri care intră în bugetul UE prin mecanisme stabilite la nivel european și reduc suma care trebuie acoperită prin contribuțiile statelor membre raportate la venitul național brut.

Comisia Europeană a propus cinci noi surse importante de venit:

• o parte din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii – ETS;
• venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM;
• o contribuție calculată în funcție de cantitatea de deșeuri electronice necolectate;
• o resursă bazată pe accizele la tutun;
• o contribuție anuală a companiilor mari care operează pe piața europeană.

Potrivit Consiliului UE, pachetul propus ar genera aproximativ 58,2 miliarde de euro suplimentar pe an, la prețurile din 2025, și este conceput tocmai pentru a reduce presiunea asupra finanțelor publice naționale.

Comisia estimează, între altele, aproximativ 9,6 miliarde de euro anual din componenta ETS, 15 miliarde din mecanismul pentru deșeurile electronice, 11,2 miliarde din componenta privind tutunul și 6,8 miliarde de euro din noua contribuție a companiilor mari.

De ce contează discuția și pentru România

Pe de o parte, Bucureștiul are interesul ca viitorul buget european să rămână suficient de mare pentru a finanța politica de coeziune, agricultura, infrastructura și investițiile, domenii din care România beneficiază masiv.

Pe de altă parte, România contribuie, asemenea tuturor statelor membre, la finanțarea bugetului Uniunii. Dacă necesarul de bani al Bruxellesului crește fără introducerea unor noi resurse proprii, diferența trebuie acoperită într-o măsură mai mare prin contribuțiile naționale.

Există însă și reversul. Noile resurse proprii nu înseamnă că banii apar fără costuri. În funcție de mecanism, povara poate ajunge asupra companiilor, anumitor sectoare economice sau indirect asupra consumatorilor, motiv pentru care fiecare nouă sursă de venit provoacă negocieri dure între capitale.

Victoria AfD pune și mai multă presiune pe Merz

Întâlnirea Costa-Merz a avut loc într-un moment politic delicat pentru cancelarul german, la numai câteva zile după victoria istorică a partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt.

Potrivit POLITICO, mai mulți diplomați europeni consideră că rezultatul ar putea determina Berlinul să adopte o poziție și mai dură în negocierile bugetare, într-un moment în care cheltuielile UE și sumele transferate către Bruxelles au devenit teme sensibile în politica internă germană.

Germania este cel mai important contributor la bugetul comunitar, iar poziția Berlinului va cântări decisiv în compromisul final.

Costa insistă însă că există cheltuieli care nu mai pot fi gestionate eficient exclusiv la nivel național.

Apărarea și competitivitatea europeană sunt printre domeniile invocate de președintele Consiliului European pentru a argumenta necesitatea unui buget comun mai puternic.

Următorul moment important: summitul din octombrie

Costa a indicat anterior că summitul liderilor europeni programat pentru 15 octombrie ar trebui să reducă numărul variantelor de noi resurse proprii aflate pe masa negocierilor și să identifice taxele sau contribuțiile care ar putea obține sprijinul statelor membre.

Timpul devine o problemă. Liderii europeni încearcă să ajungă la un compromis asupra bugetului 2028-2034 până la sfârșitul acestui an.

Negocierea este complicată și de regula adoptării: cadrul financiar multianual trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre, cu acordul Parlamentului European, iar modificările sistemului de resurse proprii pot necesita și ratificare la nivel național.